Outsourcing-ul virtual - o modalitate de a câştiga bani prin mesaje text

Citind secţiunea din “The Economist” dedicată domeniului “E-business, the Internet and mobile e-business” am descoperit acest articol interesant despre cum o companie a reuşit să facă crowdsourcing prin intermediul telefoanelor mobile… într-o ţară din lumea a treia.

http://www.economist.com/node/17366137

Articolul prezintă un serviciu dedicat utilizatorilor de telefoane mobile din Kenya, prin intermediul căruia pe de o parte sunt realizate anumite activităţi pe partea de marketing, iar pe de altă parte persoanele implicate în acest flux de informaţii obţin anumite beneficii financiare.

Principiul de funcţionare a serviciului este relativ simplu: un grup mare de utilizatori primeşte prin intermediul SMS-urilor mici joburi, în schimbul cărora aceştia primesc anumite sume de bani. În mare serviciul este o formă de “crowdsourcing”, care presupune realizarea unor cerinţe de mici dimensiuni, pe partea de marketing, pentru diverşi clienţi, necesitând existenţa unor cunoştinţe locale. Taskurile pot fi reprezentate de traducerea unor cuvinte în anumite dialecte, obţinerea unui răspuns rapid, validarea unei informaţii în timp real, realizarea de sondaje sau trasmiterea de informaţii privind mixul de marketing.

Este impresionant cum conceptul de geo-localizare poate fi exploatat într-o ţară din Africa, unde accesul la Internet este restrâns. Ceea ce m-a surprins însă şi mai mult este scepticismul unui cititor exprimat într-unul din comentariile articolului, care vede întregul sistem ca pe o formă de SPAM ce afectează locuitorii ţărilor dezvoltate, prin intermediul unui public uşor de manipulat existent în ţările în dezvoltare (acesta acţionând involuntar).

Şi pentru că tot vorbeam de SPAM-uri, tocmai mi-am adus aminte de un exemplu care într-adevar l-am considerat agasant în calitate de utilizator de telefon mobil. În Vietnam, firmele care au încheiate întelegeri cu furnizorii de servicii de telefonie mobilă, pot recurge la forme de promovare de genul mesaje publicitare care sunt afişate periodic pe ecranul telefonului mobil (de lungimea unui sms dar care nu intră în Inbox pentru că în acesta ritm la fiecare 3 ore ţi s-ar bloca căsuţa de mesaje). Nu am putut înţelege cum o astfel de formă de reclamă este acceptată de public, dar am ramas surprinsă să văd că are şi efect ! Ceea ce mă deranja în mod special nu era neaparat conţinutul mesajului (în general oferte promoţionale, pe care oricum nu le înţelegeam…), ci faptul că bateria telefonului se descărca la fiecare 16 ore şi nu exista nicio posibilitate de a bloca fluxul de informaţii.

Revening la exemplul din articol, mi se pare important de scos in evidenţă factorii ce au permis implementarea serviciului într-o ţară din Africa unde nivelul de trai al localnicilor este sub cel al locuitorilor din celelalte ţări în dezvoltare:

• Existenţa unui număr mare de utilizatori de telefoane mobile , demonstrând că acestea pot fi considerate invenţia secolului 20.

De curând o dezbatere online pe tema : « Invenţia care a influenţat cel mai mult sec. 20 » a desemnat drept câştigător computerul, dar momentan îmi pun întrebarea « Oare care este gradul de înzestrare cu PC-uri în Africa ? ». Deci da... telefonul mobil « is really connecting people around there ».

• Parteneriate cu peste 200 de operatori de telefonie mobilă.

Beneficiile sunt de ambele părţi : fondatorul serviciului txteagle îşi asigură un grad mare de acoperire, în timp ce operatorii beneficiază de un număr mare de utilizatori. Dacă stimulentele financiare se acordă sub forma creditelor pentru apeluri, atunci avantajul operatorilor este multiplicat, deoarece în acest mod ei vor avea parte de o cerere suplimentară de servicii din partea utilizatorilor (creditul nu poate fi folosit decât pe mobil).

• Gradul redus de penetrare al pieţei din Africa în materie de servicii pentru platforme de telefonie mobilă.

Sunt foarte puţini cei care s-au gândit că se pot face bani pe un continent ca Africa, folosindu-se de telefonul mobil. Bineînţeles că este necesară adaptarea serviciilor propuse în funcţie de posibilităţile populaţiei locale : nevoia de un serviciu simplu, care să implice cerinţe uşor de înţeles şi de realizat, şi care să antreneze / stimuleze localnicii să se folosească de el.

• Nevoia de surse de venit pentru locuitorii Kenyei.

Având în vedere că vorbim de o ţară din Africa, unde gradul de dezvoltare este redus, este de aşteptat ca un stimulent de natură financiară să aibă un impact major asupra implicării populaţiei în acest business.

Factorii sus-mentionaţi împreună cu simplitatea mecanismului, au permis pătrunderea serviciului pe piaţă, adoptarea sa rapidă de către utilizatori şi acoperirea unei arii importante într-un timp foarte scurt.

Dintre efectele pozitive ale unui astfel de serviciu se numără :

• efectul de multiplicare pe care înzestrarea populaţiei cu telefoane mobile îl are asupra creşterii PIB-ului unei ţări ;
• recompensa financiară concretizată printr-un sistem de plată a banilor pentru telefonul mobil sau sub forma creditului adiţional ;
• atingerea unui public ţintă numeros, ce se ridică la 2 miliarde de locuitori (consumatorul final al marketingului propus prin serviciul txteagle);
• această formă de « crowdsourcing » implică majoritatea forţei de muncă din Kenya, ceea ce asigura un nivel al şomajului scăzut ;
• extinderea gamei de servicii oferite prin intermediul txteagle în direcţii noi neanticipate de iniţiatorul ideii (întotdeauna există loc şi de mai mult).

Concluzia pe care o pot desprinde din acest articol este că în anul 2010, când vorbim de aplicaţii sofisticate pentru smartphone-uri, acces la Internet mobil oriunde, tehnologii 4G..., cei ce vor avea de câştigat nu vor fi aceia care intră în bătălia « celor mari », ci cei care se orientează spre exploatarea unor nişe de piaţă prin intermediul unor servicii diferite, gen txteagle. Partea dificilă rămâne găsirea unei astfel de nişe…