Miturile utilizarii FACEBOOK

            În media online şi pe bloguri găsim un curent de opinie destul de puternic, potrivit căruia reţelele de socializare şi mai ales Facebook-ul sunt dăunătoare. Titlurile sunt variate, de la cele create pentru a fi demne de o ştire de presă (ex.: Patologic. Pericolul din spatele Facebook. Dependenţa de reţelele de socializare de pe internet a fost inclusă de Asociaţia Americană de Psihiatrie în rândul bolilor mentale) până la sfaturi practice pentru a ne vindeca de utilizarea acestei reţele (ex.: Cum combati dependenta de Facebook. Chiar utilizatorii de Facebook împărtăşesc texte şi imagini care ne avertizează că ceea ce fac ei produce dependenţă şi distruge viaţa personală.

         Puţine informaţii găsim însă despre cercetările ştiinţifice care să ne spună cât de dăunătoare sunt reţelele sociale. Este destul de evident că cercetarea sistematică a social media este încă în etapa iniţială, dacă ne gândim doar la faptul că avem Facebook din anul 2004. Ritmul de creştere al articolelor ce raportează studii empirice este însă accelerat, aşa cum o arată Science Direct, una dintre cele mai mari baze de date cu texte ştiinţifice. Există deja o serie de constatări (e.g. Wellman et al. 2001; Ellison et al. 2007; Rainie et al. 2006; Ito et al. 2008; Subrahmanyam et al. 2008; Hampton et al. 2009) raportate în revistele de specialitate internaţionale, care încep să dărâme o serie de mituri.

Mitul 1. Dacă foloseşti Facebook, atunci nu ai viaţă socială

O serie de studii  au constatat că folosirea new media nu duce la scăderea interacţiunii face-to-face, ci dimpotrivă creşte probabilitatea realizării acestor contacte  directe. Mai mult, studiile din US (căci în România nu avem încă) au arătat că persoanele care scriu frecvent pe blog se întâlnesc mai des cu prietenii şi au o viaţă socială mai activă. Mitul a pornit de la studiile privind timpul petrecut în faţa televizorului (time displacement hypothesis - Robert Putnam, 2000) care afirmă că cu cât stai mai mult timp în faţa televizorului, cu atât mai puţin timp petreci cu prietenii.

Mitul 2. Prietenii de pe Facebook nu sunt prieteni adevăraţi

Studiile au arătat că Facebook-ul este utilizat în primul rând pentru menţinerea şi întărirea relaţiilor cu prietenii şi nu pentru căutarea unor noi prieteni. Există o suprapunere substanţială între prietenii “online” si cei “offline”.

Mitul 3. Pe Facebook se afişează o falsă identitate

 Studiile au indicat că specificul comunicării online încurajează dezvăluirea adevăratului „self”, a identităţii reale a utilizatorilor. Faptul că utilizatorii de Facebook îşi prezintă o imagine fabricată şi artificială nu este susţinută de rezultatele cercetărilor

Facebook şi “Reţeaua de sprijin”

În următorul articol am descoperit o latură diferită de cea prezentată anterior a socializării în reţea pe care doresc să o abordez. La acest link găsiţi sursa informaţiei pe care o voi expune în continuare.

Şi aşa putem vorbi despre apariţia unui nou concept şi anume Cyberbullying. Acesta se referă la utilizarea internetului, a diverselor tehnologii interactive şi digitale, a telefoanelor mobile pentru a sprijini în mod deliberat şi repetat un comportament ostil (ameninţare, hărţuire, umilire, stânjenire) al unui individ (copil, adolescent) sau grup, cu scopul de a face rău altora. Cu alte cuvinte, un minor provoacă altui minor neplăceri. Odată ce sunt implicaţi şi adulţi, se poate vorbi de Cyber-hărţuire (Cyberstalking). Mulţi copii implicaţi într-un incident cyberbullying au săvârşit crime şi s-au sinucis.

Cunoscând această realitate, Facebook a decis să ia atitudine. Luna trecută a lansat programul “Reţeaua de sprijin” (Network of Support), un parteneriat realizat alături de grupuri de activişti LGBT (Lesbian, gay, bisexual, transgender) care pretinde că va ajuta în abordarea mai eficientă a problemelor cu care se confruntă minorităţile sexuale în cadrul reţelei sociale.

MTV s-a alăturat parteneriatului prin intermediul campaniei "A Thin Line" - o iniţiativă lansată în mass-media pentru a evidenţia şi stopa “abuzurile digitale” – campanie susţinută si de GLAAD (Gay and Lesbian Alliance Against Defamation), HRC (Campania pentru Drepturile Omului), Proiectul Trevor, GLSEN (Gay, Lesbian and Straight Education Network) şi PFLAG (Parents, Families & Friends of Lesbians and Gays). Mai jos puteţi vizualiza mesajul campaniei MTV.

Network of Support aparţine unui set de măsuri prin care Facebook prioritizeaza siguranţa utilizatorilor. Prin intermediul paginii Facebook Safety sunt publicate actualizări cu privire la eforturile de a promova practici în condiţii de siguranţă pe site. Chiar din decembrie 2009, Facebook a anunţat formarea Safety Advisory Board (SAB), compus din Common Sense Media, ConnectSafely, WiredSafety, ChildNet International and The Family Online Safety Institute. SAB a fost creat în primul rând ca răspuns la preocupările asupra "infractorilor" ce hărţuiesc minorii care utilizează site-urile de socializare.

Consider că acest parteneriat este oportun, având în vedere tragedii recente ale unor tineri care s-au sinucis, ca urmare a agresiunii anti-LGBT. Cel mai mediatizat subiect din ciclul de ştiri din SUA a fost sinuciderea lui Tyler Clementi, student al Universitaii Rutgers din New Jersey, a cărui moarte a fost precedată de un scandal sexual (“spionul” Dharum Ravi a postat filmuleţe compromiţătoare, fără consimţământul colegului său de cameră).

Prima iniţiativă de susţinere a Reţelei de Suport se referă la şase elemente pe care trebuie să le reţină/cunoască utilizatorul Facebook:

1) Block bullies: caracteristica ce permite utilizatorului să “blocheze” legăturile cu personele nedorite şi astfel “respectivii” nu mai au acces la profil şi nu mai pot contacta persona care nu-şi mai doreşte acest lucru.

2) Gândeşte-te de două ori înainte de a posta ceva: se referă la conştientizarea faptului că propriul comportament poate dăuna altora, chiar şi inconştient. Dacă exista îndoieli cu privire la un comentariu/o fotografie (ar putea stânjeni/răni pe cineva), acestea nu trebuie postate.

3) Aminteşte-ţi că nu eşti niciodată singur: aceasta vine în sprijinul adolescenţilor LGBT. Reţeaua de Sprijin a fost concepută pentru aceştia (formată din oameni şi organizaţii care le înţeleg problemele şi le oferă soluţii, idei).

4) Raportează hărţuiri: Facebook are link-uri pentru rapoarte pe aproape toate paginile, care permit raportarea abuzurilor şi încălcările politicilor site-ului, păstrându-se confidenţialitatea.

5) Cere ajutor dacă te simţiţi copleşit: Facebook are relaţii cu organizaţii care te pot ajuta în cazul în care tu (sau un cunoscut) eşti (este) în pericol de auto-vătămare.

6) Ia-le apărarea şi altora: nu lăsa pe nimeni să devină victimă a ignoranţei. Întinde mâna şi oferă suportul, concomitent cu raportarea abuzurilor.

Cu siguranţă că toate aceste măsuri luate de Facebook contribuie la asigurarea siguranţei utilizatorului, dar nu trebuie omis şi urmatoarul aspect: problematica profilului fals. În prezent nu există nicio modalitate eficientă de a stopa profilurile false, cu excepţia cazului în care un profil este recunoscut după IP. Dar problema apare în cazul unui IP dinamic pe care mulţi utilizatori îl au. De asemenea, în cazul în care profilurile sunt legate de un singur IP, nu se poate accesa acel profil în alte locaţii - wi-fi public/calculatoare publice.

În opinia mea, aceasta este marea provocare pentru Facebook. Sunt greu de supravegheat comentariile “duşmănoase” şi hărţuirea LGBT a celor 500 de milioane de membrii, chiar dacă a început să crească numărul celor care raportează abuzuri.

În concluzie, pot spune că această acţiune a Facebook poate fi interpretată în cel puţin două moduri:

Ø ca o mişcare de PR (de imagine) sau

Ø ca o încercare reală de a reduce “ura online”

Cel mai probabil, ambele variante au stat la baza luării deciziei de a acţiona în această direcţie, dar cel mai mult mă încântă faptul că acesată problemă este conştientizată de tot mai mulţi şi se caută soluţii pentru remedierea ei.

“INTRAREA BIG BROTHER ÎN SCENĂ” SAU SOCIALIZAREA ÎN REŢELELE MOBILE

Este cunoscut faptul că, prin însăşi esenţa sa, omul este o fiinţă socială. Plecând de la acest truism, “minţi sclipitoare” au exploatat această realitate şi au reuşit să o transforme în bani (chiar mulţi). După părerea mea, premisa de la care s-a plecat a fost următoarea: fiinţele umane au trăit dintotdeauna în comunităţi care s-au extins ori de câte ori s-a ivit vreo ocazie. Internetul a oferit comunităţilor posibilitatea de a relaţiona, astfel s-au reînnodat prietenii vechi şi s-au realizat altele noi. Mai nou, telefoanele mobile au caracteristici unice care pot extinde această experintă.

Sursa informaţiilor pe care doresc să la comentez se află aici. Ideea de bază este următoarea: o companie americană a lansat o aplicaţie pentru smart-phone care permite utilizatorului Facebook să-şi localizeze prietenii, dar mai mult, companiile pot folosi respectiva aplicaţie în vederea realizării publicităţii targetate (sau chiar mai mult de atât). Însă apare o problemă: folosirea respectivei aplicaţii poate afecta în vreun fel intimitatea utilizatorilor? În încercarea de a găsi un rapuns voi dezvolta ideea conturată mai sus.

Social Networking-ul este acum prezent şi în “reţeaua mobila”. Compania americană Centrl pune (în mod gratuit) la dispoizitia utilizatorilor iPhone, BlackBerry şi a celor care folosesec sistemul de operare Android o aplicaţie ce perimte localizarea prietenilor de pe Facebook care se afla în preajmă şi cărora li se pot trimite mesaje instantanee. Practic, aplicaţia foloseşte o hartă care “adună prietenii de pe drum” şi îi “teleportează” pe Web.

Însă aplicaţia poate fi folosită şi cu un scop mai “bănos” - retailerii pot trimite cupoane/invitaţii pe telefon potenţialilor clienţi care se afla în zonă.

Faptul că tot mai multe persoane sunt atrase de mirajul “socializării virtuale” a fost sesizat şi de Apple. Conform previziunilor unui studiu realizat iSuppli (www.isuppli.com), vânzările de telefoane inteligente Apple ar putea depăşi în următorii 3 ani valoarea de 400 milioane unităţi la nivel global (asta in cazul variantei pesimiste) iar perspectiva de a putea localiza orice persoana din SUA, aflata in vecinatatea unui reper, cu ajutorul telefonului din buzunarul acesteia, ofera celor din industria hi-tech o viziune precauta, datorata actualei recesiuni, care pare ca nu se mai sfârşeşte. Chiar şi asa, mulţi dezvoltatori de software se orienteazã cãtre aplicaţii destinate localizarii prietenilor cu ajutorul dispozitivelor iPhone, T-Mobile G1 şi BlackBerry.

Nici companii precum Google nu au rămas insensibile la acest fenomen ce capătă amploare. Astfel, a fost lansat Google Latitude ce permite celor care au optat pentru acest program să fie localizaţi pe hartă de către familie şi prieteni. Şi Yahoo a pregătit o o aplicaţie similară pe care a lansat-o pe Facebook, Friends on Fire, care permite celorlalţi accesul la locaţia în care te afli. Deocamdată, Loopt este ”pionier“ cu resurse, simplu de utilizat şi intuitiv, acesta a fost prezentate în spoturi tv alături de iPhone.

Facebook şi MySpace, intens folosite şi pentru aplicaţiile ce permit localizarea, au în vedere colaborarea şi cu alţi dezvoltatori de software, pentru a face şi alte platforme compatibile.

Mai mult, Jeff Chester, director executiv al Centrului pentru Democraţie Digitală a lansat o idee şi mai îndrăzneaţă: având în vedere amploarea fenomenului, e foarte probabil ca viitorul preşedinte al SUA să fie ales pornind “de la cine ne localizează prin intermediul telefoanelor mobile”.

Dificultăţi apărute

Mulţi s-au arătat a fi îngrijoraţi în privinţa noului fenomen. Avocaţi din SUA consideră că folosirea respectivelor aplicaţii solicită utilizatorilor de smart-phone-uri prea multe informaţii necesare conectării. Şi aşa apare problema: cei care colectează datele de multe ori nu sunt interesaţi numai de locul de unde îşi face cineva cumpărăturile ci şi de tipul achiziţiei, cât de mult cheltuieşte şi cu cine se împrieteneşte. "Esenţa problemei rezidă în faptul că modelul de afaceri pe care le-au dezvoltat pentru publicitate pe mobil este unul prin care o mulţime de date sunt colectate şi profilul utilizatorului este analizat", spune Chester. Astfel, viaţa personală a individului este puternic afectată.

Perspective

În ceea ce priveşte viitorul foarte apropiat, potenţialul oferit de socializarea prin reţelele mobile pentru publicitate - trimiterea de anunţuri de vânzare, cupoane şi alte oferte pentru cineva din apropiere - este idilic pe hârtie, însă investiţii majore nu au fost făcute încă. Şi acest lucru ar putea încetini dezvoltarea fenomenului. Până în prezent, cei mai mulţi par a se baza pe investitori “îngeri” şi pe capital de risc.

Retailerii şi Mobile Social Networking

Mulţi retaileri încă nu înţeleg procesul, spune David Berkowitz, director de media emergenta şi strategia clientului al firmei de reclama online 360i. Departamentele lor de marketing, spune el, considera că publicitatea este on-line sau nu. Dar în acest caz publicitatea este un hibrid. Acesta începe online şi direcţionează consumatorii nu la site-uri ci la locaţii (brick-and-mortar sites).

Acest tip de sobrietate nu este îmbrăţişata şi de industria mobila, care tinde să afişeze exuberanţa visătoare a epocii dotcom. Un exemplu este Where (iPhone, G1, BlackBerry), un instrument puternic, sigur, care permite utilizatorilor să-şi găsească nu doar prieteni prin intermediul Facebook ci şi propriul "Buddy Beacon" cu ajutorul căruia pot găsi, de asemenea, trailere pentru filmele ce rulează în cinematografele din apropiere, benzină ieftină şi mâncare excelentă.

Sfaturi

Pentru cei interesaţi să înceapă o afacere în acest domeniu, două lucruri sunt esenţiale:

§ capitalul de risc şi

§ afilierea la agenţii mari de publicitate pentru a putea lansa aplicaţii inovatoare.

E adevărat că în ultima perioadă start-up-ul susţinut de capitalul de risc a cunoscut un recul în comparaţie cu câţiva ani în urmă, dar încă există un interes în creştere pentru domenii noi precum cel al socializării.

Concluzii

v Centrl este o “fereastră” către reţelele sociale (Facebook, MySpace, Hi5, Friendster, etc) prin care prieteni şi magazine pot fi găsite rapid. Acest serviciu se adresează şi marketer-ilor interesaţi în colectarea unor informaţii valoroase despre consumatorii ţintă (ba mai mult, doar despre aceia care se întâmplă să fie în apropiere) => înlocuirea publicităţii tradiţionale, conturarea unei noi ere în telecomunicaţii.

v În ceea ce priveşte găsirea unui răspuns pentru întrebarea lansată (afectarea intimităţii personale), am ajuns la următoarea concluzie: este foarte posibil ca în viitor, anumite date (alături de cele privind localizarea, să mai figureze şi altele referitoare la etnie, venituri, etc) să se afle la dispoziţia cuiva => Big Brother ţi-ar putea urmări fiecare mişcare, preferinţă, viciu şi achiziţie. Nu ar fi ceva prea comod... Însă rămâne la alegerea fiecăruia.