În următorul articol am descoperit o latură diferită de cea prezentată anterior a socializării în reţea pe care doresc să o abordez. La acest link găsiţi sursa informaţiei pe care o voi expune în continuare.
Şi aşa putem vorbi despre apariţia unui nou concept şi anume Cyberbullying. Acesta se referă la utilizarea internetului, a diverselor tehnologii interactive şi digitale, a telefoanelor mobile pentru a sprijini în mod deliberat şi repetat un comportament ostil (ameninţare, hărţuire, umilire, stânjenire) al unui individ (copil, adolescent) sau grup, cu scopul de a face rău altora. Cu alte cuvinte, un minor provoacă altui minor neplăceri. Odată ce sunt implicaţi şi adulţi, se poate vorbi de Cyber-hărţuire (Cyberstalking). Mulţi copii implicaţi într-un incident cyberbullying au săvârşit crime şi s-au sinucis.
Cunoscând această realitate, Facebook a decis să ia atitudine. Luna trecută a lansat programul “Reţeaua de sprijin” (Network of Support), un parteneriat realizat alături de grupuri de activişti LGBT (Lesbian, gay, bisexual, transgender) care pretinde că va ajuta în abordarea mai eficientă a problemelor cu care se confruntă minorităţile sexuale în cadrul reţelei sociale.
MTV s-a alăturat parteneriatului prin intermediul campaniei "A Thin Line" - o iniţiativă lansată în mass-media pentru a evidenţia şi stopa “abuzurile digitale” – campanie susţinută si de GLAAD (Gay and Lesbian Alliance Against Defamation), HRC (Campania pentru Drepturile Omului), Proiectul Trevor, GLSEN (Gay, Lesbian and Straight Education Network) şi PFLAG (Parents, Families & Friends of Lesbians and Gays). Mai jos puteţi vizualiza mesajul campaniei MTV.
Network of Support aparţine unui set de măsuri prin care Facebook prioritizeaza siguranţa utilizatorilor. Prin intermediul paginii Facebook Safety sunt publicate actualizări cu privire la eforturile de a promova practici în condiţii de siguranţă pe site. Chiar din decembrie 2009, Facebook a anunţat formarea Safety Advisory Board (SAB), compus din Common Sense Media, ConnectSafely, WiredSafety, ChildNet International and The Family Online Safety Institute. SAB a fost creat în primul rând ca răspuns la preocupările asupra "infractorilor" ce hărţuiesc minorii care utilizează site-urile de socializare.
Consider că acest parteneriat este oportun, având în vedere tragedii recente ale unor tineri care s-au sinucis, ca urmare a agresiunii anti-LGBT. Cel mai mediatizat subiect din ciclul de ştiri din SUA a fost sinuciderea lui Tyler Clementi, student al Universitaii Rutgers din New Jersey, a cărui moarte a fost precedată de un scandal sexual (“spionul” Dharum Ravi a postat filmuleţe compromiţătoare, fără consimţământul colegului său de cameră).
Prima iniţiativă de susţinere a Reţelei de Suport se referă la şase elemente pe care trebuie să le reţină/cunoască utilizatorul Facebook:
1) Block bullies: caracteristica ce permite utilizatorului să “blocheze” legăturile cu personele nedorite şi astfel “respectivii” nu mai au acces la profil şi nu mai pot contacta persona care nu-şi mai doreşte acest lucru.
2) Gândeşte-te de două ori înainte de a posta ceva: se referă la conştientizarea faptului că propriul comportament poate dăuna altora, chiar şi inconştient. Dacă exista îndoieli cu privire la un comentariu/o fotografie (ar putea stânjeni/răni pe cineva), acestea nu trebuie postate.
3) Aminteşte-ţi că nu eşti niciodată singur: aceasta vine în sprijinul adolescenţilor LGBT. Reţeaua de Sprijin a fost concepută pentru aceştia (formată din oameni şi organizaţii care le înţeleg problemele şi le oferă soluţii, idei).
4) Raportează hărţuiri: Facebook are link-uri pentru rapoarte pe aproape toate paginile, care permit raportarea abuzurilor şi încălcările politicilor site-ului, păstrându-se confidenţialitatea.
5) Cere ajutor dacă te simţiţi copleşit: Facebook are relaţii cu organizaţii care te pot ajuta în cazul în care tu (sau un cunoscut) eşti (este) în pericol de auto-vătămare.
6) Ia-le apărarea şi altora: nu lăsa pe nimeni să devină victimă a ignoranţei. Întinde mâna şi oferă suportul, concomitent cu raportarea abuzurilor.
Cu siguranţă că toate aceste măsuri luate de Facebook contribuie la asigurarea siguranţei utilizatorului, dar nu trebuie omis şi urmatoarul aspect: problematica profilului fals. În prezent nu există nicio modalitate eficientă de a stopa profilurile false, cu excepţia cazului în care un profil este recunoscut după IP. Dar problema apare în cazul unui IP dinamic pe care mulţi utilizatori îl au. De asemenea, în cazul în care profilurile sunt legate de un singur IP, nu se poate accesa acel profil în alte locaţii - wi-fi public/calculatoare publice.
În opinia mea, aceasta este marea provocare pentru Facebook. Sunt greu de supravegheat comentariile “duşmănoase” şi hărţuirea LGBT a celor 500 de milioane de membrii, chiar dacă a început să crească numărul celor care raportează abuzuri.
În concluzie, pot spune că această acţiune a Facebook poate fi interpretată în cel puţin două moduri:
Ø ca o mişcare de PR (de imagine) sau
Ø ca o încercare reală de a reduce “ura online”
Cel mai probabil, ambele variante au stat la baza luării deciziei de a acţiona în această direcţie, dar cel mai mult mă încântă faptul că acesată problemă este conştientizată de tot mai mulţi şi se caută soluţii pentru remedierea ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu