Din ce în ce mai accentuată globalizare, inclusiv ce a afacerilor, a condus la o sporire a multi-culturalitãţii membrilor ce alcătuiesc echipele unei companii. Mai ales ca răspuns la perioadele de regres economic, întreprinderile se orientează către explorarea lumilor virtuale, pentru a-şi spori mediile de colaborare/comunicare existente.
Din filmuleţul de mai sus se pot observa mişcările sale sacadate. Şi în ceea ce priveşte funcţiile sale, în esenţă, valorează cât un sistem pentru video-conferinţe (~3000$), iar cu Skype se pot face cam acelaşi lucruri, dar gratuit.
Însă profesorul Hiroshi Ishiguro de la Universitatea din Osaka crede că invenţia lui răspunde unei cereri reale a pieţei de afaceri, deoarece facilitează comunicarea hiper-realã (“faţã-în-faţã”) pe distanţe mari.
"Comunicarea cu ajutorul textului este foarte limitată, şi aşa este şi conferinţa video obişnuită, dar cu Telenoid poţi simţi, de fapt, prezenţa unei alte persoane"a afirmat prof. Hiroshi Isiguro.
Cum funcţionezã Telenoid R1?
Sistemul utilizează un webcam ce urmăreşte mişcarea pentru a transmite vocea, expresii faciale şi mişcări ale capului către Telenoid, printr-o conexiune internet. Avatarul reproduce doar o aproximare a limbajului corpului uman, dar este surprinzător cât de uşor poate fi perceput ca “om”.
"Contactul vizual şi mişcările capului sunt importante pentru toată lumea, dar robotul are un design minimal, astfel încât oamenii îşi pot folosi imaginaţia pentru a-l face mai personal", spune Ishiguro.
Ishiguro consideră că această “şmecherie a minţii” ar pute avea randament, prin faptul că ar permite oamenilor (interpreţi, agenţi de vânzări, profesori) - să fie în două locuri în acelaşi timp (să nu uitãm cã “Time is money!”).
El are în curs de dezvoltare chiar şi o versiune în miniatură a lui Telenoid, "Elfoid", ce se aşteaptă să devină un rival al telefoanelor mobile obişnuite.
Să atingi şi să baţi palma cu avatarul patenerului de afaceri ar putea fi cam mult pentru moment. Dar ameninţarea reală pentru Telenoid vine de la o inovaţie rivală, care este deja mult mai utilizată.
Dezvoltatorii unor astfel de tehnologii fac o avere din vânzarea aşa-numitelor "instrumente teleprezenţă" (telepresence suits), care exploatează psihologia umană într-un mod similar cu Telenoid.
Teleprezenţa creează iluzia că birourile în care se desfăşoară video-conferinţa, amplasate oriunde pe glob, sunt de fapt parte a aceleiaşi camere. Participanţii la conferinţă sunt redaţi la dimensiuni reale pe ecrane high-definition, în timp ce iluminatul şi mobilierul încăperii sunt atent potrivite pentru a spori efectul.
Tehnologia (Polycom telepresence) a fost folosită chiar şi de o profesoară de jazz de la Manhattan School of Music, care a trecut de la sala de concerte la studiouri de învăţare la distanţă, unde predã lecţii la peste 1700 de studenţi din întreaga lume, în fiecare an.
Costuri
Telenoid R1 are un preţ rezonabil, în comparaţie cu alte tehnologii teleprezenţã ale căror costuri de instalare depăşesc 300.000$ sau 300$/h pentru închiriere. Aceasta este o investiţie mare în timpul crizei - chiar dacă companiile îşi pot reduce în timp cheltuielile de călătorie.
Într-un efort de a-şi convinge clienţii, un reprezentant al Cisco (James Campanini) a comandat unor oameni de ştiinţă independent un studiu pentru a compara video chat-ul, conferinţele telefonice de modă veche şi mesageria instant. Oamenii de ştiinţă au folosit electrozi EEG şi senzori pentru a monitoriza stresul şi atenţia. Stres mai ridicat s-a înregistrat în cazul IM (mesaje instant).
Rezulatul a fost următorul: din fericire pentru Campanini, video chat-ul a câştigat. Dar studiul a indicat şi faptul că productivitatea s-ar putea pierde din cauza dependenţei oamenilor faţă de instrumentele text (IM, SMS şi e-mail).
În concluzie, pot spune că indiferent cine ar fi câştigat “bătălia” – Telenoid, teleprezenţa sau oricine altcineva, cu siguranţă că ar fi mai eficiente decât “dependenţa” de cuvântul scris. Ba mai mult, în curând va exista posibilitatea de a-ţi vizita medicul cu ajutorul unui video chiosc.
De asemenea, aceste tehnologii ar putea “salva” banii unor bănci, prin eliminarea conceptului de “director de sucursala”. Mai dificil de analizat este modul în care clienţii bănicilor vor primi această schimbare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu