Internetul este un creier

Printr-un exercitiu de imaginatie, incercati sa gasiti o metafora a Internetului. Ce ziceti de asemanarea acestuia cu un creier…care credeti ca sunt sansele ca prin intermediul lui sa se reuseasca simularea gandirii umane? Din punctul meu de vedere la felul in care evolueaza lucrurile si rapiditatea cu care tehnologia se dezvolta, sansele ca acest lucru sa fie posibil sunt destul de mari. Impactul acestui fenomen asupra omenirii este insa discutabil, Sa revenim totusi la subiectul principal al acestui articol: la asemanarea Internetului cu creierul si tendintele de dezvoltare ale acestuia.

Au fost facute multe analogii de-alungul timpului de a ajuta la explicarea Internetului, dar cea mai buna astfel de analogie este creierul. Nu numai ca e o analogie, dar este chiar o comparatie directa Asa cum spune. Jeffrey Stibel, ”Internetul nu este ca un creier-este un creier.” Specialistul in creier, cercetatorul Jeffrey M, Stibel ofera o examinare profunda a acestui subiect complex legat de previziunile despre inteligenta artificiala si viitorul internetului in cartea sa denumita “Wired for thought”. In paginile acestei carti puteti descoperi: care este asemanarea dintre internet sau un creier, de ce aceasta paralela are importanta si cum cum va reusi internetul sa-si dezvolte intr-un final inteligenta independenta.

Internetul si creierul

A avea implanturi in creier care iti dau capacitatea de a stinge lumina doar prin intermediul gandului, probabil suna a scince-fiction. Cu totii ne-am gandit la un moment dat cum ar fi daca am putea controla cu mintea lucrurile din jurul noastru, fara a face nici un alt efort. Suna bine..nu? Oamenii de stiinta fac deja experimente cum ar fi “Brain Gate” prin care se incearca exact acest fenomen:conbtrolarea obiectelor din jur cu ajutorul mintii. Acest avans la frontiera dintre creier si electronice se intampla destul de repede..Noile inventii schimba viziunea oamenilor asupra inteligentei si ofera perspective noi legate de capacitatea creierului. Oamenii de stiinta aplica noile cunostiinte dobandite despre creier pentru a intelege mai bine si a imbunatati functionalitatea internetului.. Aceste studii ale internetului si ale creierului in paralel sunt asa aproape de contopire ca putem spune ca “Internetul evolueaza intr-un creier”. Pentru a intelege ce inseamna asta, si cum privirea internetului in acest mod il poate schimba, luati in considerare creierul.

Creierul- sau cel putin stratul lui “ultraperiferic” este mai mult ca o bucata de hartie mototolita, cu informatii codate pe ea in Braille, decat ca un nodul roz-gri. Mototolirea permite punctelor de pe hartie (sau neuroni din creier) sa se apropie, permitand comunicarea rapida. Creierul isi desfasoara activitatiile cu “calcul distribuit” care utilizeaza “procesarea paralela “si nu ”calcul serial”, astfel incat creierul tau poate face mai multe lucruri de-odata. Creierul se imparte intr.-o retea fizica de neuroni, amintrile din aceea retea si prelucrarea activa a retelei. Internetul nu are inca atat de multe conexiuni ca si creierul, dar acesta creste, se dezvolta avansand intr.-un ritm alert de la asemanarea cu un creier, la a fi un creier. Creierul un poate fi niciodata constient in sens uman, dar va fi si este deja capabil de a creea constiinta colectiva. Calculatoarele proceseaza date extrem de rapid. Ele isi pot cauta idealul, mecanizand amintirile mult mai repede decat cele 100 de miliarde de neuroni ale unui creier o pot face. Este interesant sa crezi ca prin construirea unor masini cu memorii mai mari se ajunge la computere inteligente si chiar pline de imaginatie. Insa nu este cazul. Creierul nu functioneaza intr-un mod computerizat. In loc de asta, creierul cerceteaza, depune, apoi proceseaza, si apoi arunca ganduri independente legate de un anumit subiect. Acest fel de recursivitate, si functie repetitiva, mai mult decat simpla, decat rapida si calcule –par a fi in intregime adevarata inteligenta. Crearea unei inteligente artificiale ar cere, ar avea nevoie de o masina care foloseste un creier gen ”proces iterativ si repetitiv”. Aceasta noua inteligenta ar trebuie sa fie in stare sa-si descrie procesele si sa mediteze asupra lor. Ar avea nevoie de capacitatea de a-si pune intrebari, de auto-examinare, intuitie, sa “traga cu ochiul” si sa invate din greseli si momente repetitive. “Recunoasterea modelelor”, baza unei procesari paralele este specifica gandirii umane. Construirea computerelor care sa recunoasca modele vor cere asamblarea si conectarea “neuronilor artificiali” si apoi alaturarea lor pentru o mai mare ambiguitate. Cercetatorii, care lucreaza la astfel de dezvoltari spun ca stiinta ar putea recrea in mod constient capacitatea cortex-ului uman. Aceasta ar necesita milioane de computere interconectate intr.-o retea comuna cu un “terabyte de memorie”. Aceast fel de inteligentza deja exista, intr-un anumit fel, prin serverele Google (Google’s server farms”) care faciliteaza performanta superiora nu cu un singur super-computer, ci prin intermediul “cloud computing-ului”: mai multe computere mici lucrand la unison.

Intuitia si Informatia

Creierul reprezinta o masinarie excelenta de predictie. In timp ce probabil nu esti intuitiv asupra previziunilor pe interval mare sau sistemelor complexe cum ar fi ghicirea vremii, toti oamenii pot extrapola intelesul si actiunile viitoare pe termen scurt , bazate pe semne. Daca vezi o forma incolcita pe un drum, ai putea sa sari, inainte de a fi sigur ca e intr.-adevar un sarpe. Aceasta este intuitia. Creierul combina forma cu imaginea si datele despre sarpe si iti misca corpul inainte ca mintea ta constienta sa poata determina daca forma e un sarpe sau o funie. Foloseste recunoasterea modelelor sa decida rapid cu date limitate - un process ce este miezul gandirii umane. Felul in care intuitia functioneaza ne indreapta catre un aparent paradox. Ar putea parea ca cu cat ai mai multe date si informatii, cu atat ai lua decizii mai bune, si faptul ca ai putea lua decizii extraordinare daca ai avea “informatii si calcule perfecte”. De fapt, accesul la mai putine fapte – cum ar fi a avea un singur motiv bun, adesea duce la alegeri mai rapide si mai bune, in timp ce prea multa informatie poate coplesi abilitatea de a decide.

Pentru ca oamenii reapeleaza lucrurile imperfect si proceseaza datele relativ incet, creierul a trebuit sa devina priceput in a recunoastea modelelor cu date de intrare limitate. Cand iti lipseste perspectiva, creierul tau nu trebuie sa adune toate datele posibile pentru a defini noul punct de vedere. In schimb, creierul tau compara repede noua imagine cu sabloanele din memorie si o recunoaste. Creierul tau face acelasi lucru si cu viata ta: tu proiectezi continuu mai departe in viitor, modeland posibilitatile bazate pe experiente trecute. Aceasta tendinta este o mare diferenta intre oameni si calculatoare. Oamenii nu actioneaza cu logica pura, iar ei nu vor lua in calcul niciodata toate alegerile posibile inainte de a face un plan. In schimb, folosind reguli sau euristica ce recunoaste sabloanele, oamenii aleg o optiune suficient de buna, bazata pe un subset limitat de posibilitati. Aceasta motivatie euristica e specifica unor realizari in inteligenta artificiala, cum ar fi computerele care castiga la sah.

Unii utilizatori comerciali ai internetului vor sa transforme web-ul intr-o masina de predictie. Netflix si Amazon incearca sa dezvolte abilitatea web-ului de a sugera produse pe care clientii le-ar putea dori. Cei mai buni algoritmi cateodata fac sugestii surprinzatoare care functioneaza ca si salturile intuitive, cum ar fi sugerarea unei carti despre a scapa de dezordine pentru cineva care cere o carte despre ZEN. Efectuarea acestei conexiuni necesita corelarea subiectelor un prin cuvinte cheie si link-uri, ci prin implicarea conceptuala. Ambele subiecte scaparea de dezordine si ZEN subliniaza claritate si deschidere.

Memoria si “Distrugerea creatoare”

Memoria lucreaza intr-un flux si reflux constant, noi informatii apar si altele se estompeaza. Acest proces care este esential pentru functionarea creierului, face paralela cu principiul distrugerii creatoare a economistului Joseph Schumpeter, in care firmele noi, procesele si produsele apar continuu si le inlocuiesc pe cele vechi. Pe Internet site-urile infloresc si mor, ca si cum ar da randament unor inlocuiri mai utile. Acest principiu este vizibil in marketing. Campaniile foloseau la un moment dat un set de sabloane: se identifica clientii, se face apel la dorintele lor, convingandu-i sa cumpere un produs. Oricum web-ul ofera mult mai mult si mai rapid feedback. Nu mai trebuie sa descoperi cel mai bun mod de a ajunge la cumparatori. Poti doar sa incerci diferite tactici sis a vezi ce merge. Aceste trenduri de intampla la o scara larga, cu web-ul in sine. WEB 2.0 a adus o explozie de noi activitati dinamice, de colaborare, retele sociale, podcasting-uri, wiki-uri, bloguri si constiinta colectiva. Interactivitatea abunda. Evolutia este in curs de desfasurare. Tim Berners-Lee inventatorul World Wide Web-ului, lucreaza la un web semantic, unde Internetul isi analizeaza datele si relatiile dintre partile sale.

Acest principiu este vizibil in marketing. Campaniile foloseau la un moment dat un set de sabloane:se identifica clientii,se face apel la dorintele lor si ii convinge sa cumpere un produs. Oricum web-ul ofera mult mai mult si mai rapid feedback. Nu mai trebuie sa descoperi cel mai bun mod de a ajunge la cumparatori. Poti doar sa incerci diferite tactici sis a vezi ce merge. Poti creea variante pe fiecare anunt, testa fiecare “tagline” sis a rulezi in timp real experimente. Aceste trenduri de intampla la o scara larga, cu web-ul in sine.”WEB 2.0” a adus o explozie de noi activitati dinamice, de colaborare, retele sociale, podcasting-uri, wiki-uri, bloguri si constiinta colectiva. Interactivitatea abunda.Evolutia este in curs de desfasurare. Tim Berners-Lee inventatorul World Wide Web-ului, lucreaza la un web semantic, unde Internetul isi analizeaza datele si relatiile dintre partile sale.

Neuronii si retelele

Din punct de vedere tehnologic , Internetul este o structura fizica “ö retea de calculatoare si linii telefonice”. Web-ul prin contrast, este un sistem de documente hypertext interconectate. Aest sistem care permite existenta unei interactivitati minunate ce defineste internetul- functioneaza mai mult ca nuronii creierului tau. Asa cum neuronii stocheaza amintiri si produc ganduri, web-site-urile stocheaza continuturi si faciliteaza legaturile. Fiecare neuron are aproximativ 7000 de conexiuni, asa ca creierul tau are in jur de 100 trilioane de conexiuni. Creierul leaga emotii de amintirile experientelor care formeaza aceste conexiuni, asa ca atunci cand iti amintesti un singur element vei convoca de asemenea , elementele associate

Ganditi-va la amintiri ca la softul creierului, programul care ii permite sa functioneze. Amintirile lucreaza ca site-urile internetului. In timp ce web-ul nu detine aproape la fel de multe conexiuni ca si creierul, web-ul parca o ia la galop intr-o dezvoltare continua, devenind mai dens in date. Ca si memoria si organismele, site-urile lupta pentru dominarea setarilor lor. Ele concureaza, fiind noi si atragatoare, sa umple nisele, legand util si potrivindu-se felului in care oamenii proceseaza datele. In trecut, unii oameni au crezut ca motoarele de cautare vor functiona, stil librarie, sa gaseasca date pe internet. Cu toate acestea , aceasta tactica a fost in evolutia ei o fundatura. Mai degraba decat folosind un sistem bine definit cum ar fi o librarie, cele mai bune motoare de cautare, functioneaza ca si creierul-sorteaza informatii codificate intr-un limbaj. Ca si motoarele de cautare avansate ele devin capabile de a sorta incurcaturile complexe ale asocierilor care defines limbajul uman, in special cele care reglementeaza cuvinte scurte cu multiple sensuri Motoarele de cautare sorteaza site-urile web dupa continut, inteles, popularitate, asocieri si calitatea legaturilor lor. tehnologic , Internetul este o structura fizica “ö retea de calculatoare si linii telefonice”. Web-ul prin contrast, este un sistem de documente hypertext interconectate. Aest sistem care permite existenta unei interactivitati minunate ce defineste internetul- functioneaza mai mult ca nuronii creierului tau. Asa cum neuronii stocheaza amintiri si produc ganduri, web-site-urile stocheaza continuturi si faciliteaza legaturile. Fiecare neuron are aproximativ 7000 de conexiuni, asa ca creierul tau are in jur de 100 trilioane de conexiuni. Creierul leaga emotii de amintirile experientelor care formeaza aceste conexiuni, asa ca atunci cand iti amintesti un singur element vei convoca de asemenea , elementele associate.

In conformitate cu o axioma numita legea lui Metcalfe, creata de pionierul in net Bob Metcalfe, beneficiul retelelor este ca se dezvolta exponential: cu cat mai multi utilizatori se alatura cu atat sunt mai valoroase. Legea Metcalfe nu mai e sustinuta cand o retea devine prea mare si se straduieste sa mentina “echilibrul”, limita care constringe orice crestere functionala a retelei. Ca si creierul, retelele trec printr-o perioada de expansiune intensa, un timp de colaps sau incetinire a cresterii si apoi echilibru. Daca o retea se dezvolta dincolo de echilibru, aceasta se prabuseste. Cresterea MySpace-ului cu 100 de milioane de utilizatori il incetineste pe masura ce dimenisunea devine greoaie. Facebook e mai putin probabil sa se poticneasca, deoarece aceatsa este in esenta o “retea de retele”. Nu te conectezi la toata lumea, ceea ce ar impinge reteaua dincolo de limitele sale functionale. Te conectezi la un grup de persoane, care se conecteaza la un alt grup, si asa mai departe.

Internetul, afacerile si viitorul

Un vechi proverb sustine ca oamenii isi folosesc doar 10% din creier. Fals. Oamenii folosesc 100% din creierul lor aproape tot timpul, nu exista capacitate mare neexploatata. Cu toate acestea, oamenii pot construi instrumente care sa extinda intelectul. Pentru moment, internetul este cel mai mare astfel de instrument. Pe masura ce net-ul se va dezvolta, va deveni mai sofisticat, va deveni mai bun la estimarea dorintelelor noastre. Acesta iti va cunoaste valorile si interesele, iti va anticipa nevoile si va cauta pentru beneficiul tau , transformandu-se intr-o experientza online extrem de personalizata unde web-ul prezinta informatii care se potrivesca cu ceea ce iti doresti. Aceasta ipoteza suna foarte pozitiv, insa dupa parerea mea detine de asemenea implicatii sumbre pentru viitor.

Internetul va urmari tot mai mult ceea ce faci on-line, coreland diferite elemente din viata ta pentru a strapunge confidentialitatea datelor dumneavoastra si a dezvalui secretele. Cu toate acestea, viitorul Internetului , il prezinta ca si un tool care multiplica puterea si eficienta mintii umane, devenind el insusi inteligent. Este prea devreme pentru a spune cum va arata inteligenta online sau ce va insemna asta, dar un fel de inteligenta artificiala va aparea, activata de felul in care internetul evolueaza prin fluxul de site-uri. Noi algoritmi vor permite internetului extragerea datelor din surse multe si diferite si va creea modele proaspete, semnificative mai nuantate, cu link-uri mai putin generice. De-a lungul timpului, internetul isi va dezvolta atat intuitia, cat si simtul.” Asteptati-va ca anumite sisteme ale internetului sa ajunga la nivelul de constiinta pe care il atribuim in mod normal doar pentru cele mai detepte animale, inclusive oamenilor”.

Dupa parerea mea, impactul evolutiei Internetului asupra omenirii tine doar de capacitatea oamenilor de a tine sub control dar si de gradul de constientizare a pericolelor aparute in cazul in care situatia va devia de la scopul initial. Deocamdata nu ne ramane decat sa ne profitam de schimbarile ,avantajele si beneficiile aduse de tehnologie zi de zi, fiind constienti de amenintarile existente.