In articolul anterior am prezentat situatia din Orientul Mijlociu facand referire la masurile extreme care sunt luate in ceea ce priveste utilizarea bloggurilor si libera exprimare. Ar mai fi ceva de supus totusi cate ceva legate despre China, facand referire la aceasi problema.
In mod evident ca nu poti controla o populatie de 1,4 miliarde de oameni, fie ea si sub regim comunist.
Cred ca accesul Chinei la Weibo şi alte site-uri de microbloging este un lucru bun, în ciuda cenzurii şi utilizaii autoritatilor oficiale de a monitoriza cetatenii Chinei. Weibo si alte retele de networking intern permit chinezilor sa afle ce se intampla in tara lor.
Declaraţia lui MacKinnoni cum ca microblogurile nu vor fi folosite de către cei care doresc să înceapă ceva "cu adevărat subversiv" nu este fost complet valabila.
Eu văd aceste mici microbloguri capabile de a da startul, poate, unor noi posibilitati de a remodela regimul comunist din China. In sensul asta mai multi vor deveni constienti de ceea ce autoritatile au incercat sa ii fereasca. Prin simplul fapt ca spusele lui Lui Xiaobo au fost auzite doar de catre o parte din natiune prin microbloguri este suficient pentru a demonstra cat de cenzorate sunt informatiile publice.
Exemplul dat in articol de femeia din Chongqing, care publicat pe twitter ca il va sprijini pe Liu ridicand un banner indica , că oamenii sunt deja în favoarea unei "schimbari”.
Microblogurile incep sa indice poate o dorinta care e gata sa explodeze. Poate ca microblogurile nu sunt actiuni atat de semnificative cum ar fi revolutiile din ’89 dar cred ca si aceste pot capata o “voce”. Blocarea lor, fie el doar un experiment din partea guvernului nu este o decizie inteleapta.
Consider totusi ca microblogurile pot fi “scanteia” de care e nevoie pentru a produce o schimbare in a “elibera” China.
In mod evident ca nu poti controla o populatie de 1,4 miliarde de oameni, fie ea si sub regim comunist.
Cred ca accesul Chinei la Weibo şi alte site-uri de microbloging este un lucru bun, în ciuda cenzurii şi utilizaii autoritatilor oficiale de a monitoriza cetatenii Chinei. Weibo si alte retele de networking intern permit chinezilor sa afle ce se intampla in tara lor.
Declaraţia lui MacKinnoni cum ca microblogurile nu vor fi folosite de către cei care doresc să înceapă ceva "cu adevărat subversiv" nu este fost complet valabila.
Eu văd aceste mici microbloguri capabile de a da startul, poate, unor noi posibilitati de a remodela regimul comunist din China. In sensul asta mai multi vor deveni constienti de ceea ce autoritatile au incercat sa ii fereasca. Prin simplul fapt ca spusele lui Lui Xiaobo au fost auzite doar de catre o parte din natiune prin microbloguri este suficient pentru a demonstra cat de cenzorate sunt informatiile publice.
Exemplul dat in articol de femeia din Chongqing, care publicat pe twitter ca il va sprijini pe Liu ridicand un banner indica , că oamenii sunt deja în favoarea unei "schimbari”.
Microblogurile incep sa indice poate o dorinta care e gata sa explodeze. Poate ca microblogurile nu sunt actiuni atat de semnificative cum ar fi revolutiile din ’89 dar cred ca si aceste pot capata o “voce”. Blocarea lor, fie el doar un experiment din partea guvernului nu este o decizie inteleapta.
Consider totusi ca microblogurile pot fi “scanteia” de care e nevoie pentru a produce o schimbare in a “elibera” China.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu