beneficiile pe care ni le poate aduce economia digitala

Pentru acele ţări care au fost acceptate la negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană( România şi Ungaria), migrarea specialiştilor în reţele către ţările vestice se poate accelera. În ţările aflate în acest proces se pune mare accent pe perspectiva liberului transfer al forţei de muncă în cadrul Uniunii Europene extinse. Din punctul de vedere al domeniului reţelelor, acest fapt ar putea reprezenta o binecuvântare din mai multe puncte de vedere. Aceste ţări trebuie să-şi păstreze specialiştii, asigurându-le locuri de muncă şi perspective profesionale la nivelul ofertei potenţialilor angajatori occidentali. Pe de altă parte, în Europa occidentală oportunităţile de carieră şi salariile sunt într-o creştere vertiginoasă, încurajând specialiştii în reţele să îşi schimbe locul, ocupând poziţiile cele mai

favorabile.

Deşi cererea de specialişti în reţele nu este foarte acută în prezent, aceste ţări trebuie să se aştepte la o evoluţie asemănătoare cu cea din Europa occidentală. În mare măsură, în această zonă problema lipsei de specialişti va fi adresată de îndată ce ţările respective vor regrupa resursele IT alocate anterior.

Puţine dintre economiile în curs de dezvoltare vor beneficia de luxul oferit de această relaxare, deoarece conform surselor de specialitate, un an de afaceri pe Internet echivalează cu şapte ani de afaceri « normali ». Cu alte cuvinte, rata schimbărilor tehnologice va fi atât de accelerată, încât ţările care nu-şi iau toate măsurile de pe acum vor rămâne în urmă din ce în ce mai mult.

Este evident că economiile în curs de dezvoltare trebuie să aleagă între abordarea de noi oportunităţi deosebite şi căderea periculoasă într-o stare de inerţie. Dacă ţările investesc acum în formarea de specialişti în reţele necesari pentru a putea participa la economia digitală globală, ele vor fi capabile să se auto-promoveze în linia întâi. Se vor construi medii de reţea ce vor crea efectiv locuri de muncă şi vor atrage tinerii profesionişti în domeniul reţelelor, în măsura în care vor dezvolta şi un spirit antreprenorial.

lupta pentru suprematie in economia digitala

Datorită facilităţilor de a comunica dincolo graniţe, spaţiu şi timp oferite omenirii de reţeaua Internet, noua scenă s-a transformat într-una digitală, dominată tot mai mult de micul„e”, acesta devenind noul „prefix al vieţii noastre” (MCTI, 2001). Astfel, noile afaceri devin e-bussines (afaceri electronice), comerţul modern devine e-commerce (comerţ electronic), îşi fac apariţia noi servicii electronice (e-services), se nasc noi comunităţi de tip virtual (e-communities). Cum bine a sesizat John Naisbitt în „Megatrends”, pe noua scenă suntem„inundaţi de informaţie, dar flămânzi după cunoştinţe”. Viziunea lui Alvin Toffler în „Şocul viitorului” e mult mai sumbră, el avertizând asupra iminenţei unui nou „potop”, de această dată nu de apă, ci de informaţii. Este greu de contestat faptul că lumea actuală, cu computerele interconectate în reţele Intranet, Internet şi Extranet, a deschis porţile potopului. Scenarii sumbre sunt uşor de imaginat: odată inundaţi de informaţii, oamenii vor rămâne paralizaţi, incapabili să aleagă între multitudinea de opţiuni; înecându-se în oceanul de informaţii; dacă scapă de potop, actorii acestui SF pot muri de foame, neştiind să cultive cunoştinţele – hrană indispensabilă supravieţuirii.

Cu cât avansăm mai mult în era informaţională, cu atât omenirea trebuie să se acorde o importanţă tot mai mare noii resurse strategice -informaţia/cunoştinţa, apărută pe noua piaţă digitală / piaţă electronică. Pe această piaţă în formare au avut şi continuă să aibă locschimbări importante legate de cererea şi oferta de informaţii (Hermans, 1997)

cum a evoluat economia care se bazeaza pe internet

Economia digitală nu mai este un subiect pentru previziunilor analiştilor sau o temă de discuţie pentru focus grupurile în care se exprimă punctele de vedere ale marilor companii.

Această noţiune se află aici, acum. În ceea ce priveşte competenţa necesară pentru susţinerea şi dezvoltarea reţelelor pe care se bazează noua epocă a comerţului electronic, cele mai multe ţări se confruntă cu o perspectivă în care lipsa de competenţă necesară ameninţă să devină endemică, influenţând posibilităţile acestora de a deveni competitive la cel mai înalt nivel al noii economii bazate pe Internet.

În vreme ce lipsa de competenţă în domeniul tehnologiei informaţiei (IT) şi, în special, în domeniul reţelelor constituie în ultimul timp preocuparea principală a companiilor din Europa occidentală, există indicii că provocările pe care le au de înfruntat pentru a face faţă diferenţei dintre cerere şi oferă nu reprezintă decât vârful iceberg-ului.

Pieţele în curs de dezvoltare din Europa de Est, Orientul Apropiat şi Africa s-ar putea trezi confruntate cu o nouă situaţie care va permite profesioniştilor din domeniul reţelelor să îşi stabilească propriul preţ, oriunde ar dori să lucreze în lume. Dacă aceste economii în curs de dezvoltare ajung să fie afectate de aceeaşi problemă a lipsei de previziune care a afectat deja economiile occidentale, recuperarea decalajului faţă de Vest va fi de două ori mai grea. Experienţa acumulată de licenţiaţii şi profesioniştii în reţele din aceste ţări poate determina o migrare a acestora spre economiile care sunt capabile şi motivate să le plătească salarii mai mari.

Serviciile comerciale

Acestea includ servicii care vizează vânzarea unui produs prin intermediul reţelei. Odată cu lansarea World Wide Web (WWW) şi a extinderii facilităţilor multimedia, aria de desfăşurare a acestor servicii a crescut.

Comerţul electronic (E-commerce) s-a dezvoltat mult în ultimi ani, incluzând domenii din cele mai diverse: vânzări-cumpărări de software şi hardware, autoturisme, cărţi, locuinţe, rezervări de bilete, etc.

Dintre cele menţionate mai sus exemplificăm următoarele modele de afaceri realizate cu ajutorul comerţului electronic: magazin electronic (e-shop), aprovizionarea electronică (e-procurement), magazin electronic virtual (e-mall), piaţa unui terţ (3^rd party marketplace), comunităţi virtuale (virtual communities), furnizori de servicii cu valoare adăugată pentru canalele de comerţ electronic (value chain service providers), platforme de colaborare, brokeraj de informaţii şi alte servicii.

Singurele deficienţe ale acestor servicii sunt legate de sistemul electronic de plăţi care nu permite încă urmărirea completă a tranzacţiilor în toate ţările cu acces Internet, iar securitatea tranzacţiilor pe Web nu este încă deplină.

Primele bănci virtuale (CyberCash – www.CyberCash.com, First Virtual – www.fv.com) au investit sume foarte mari pentru crearea instrumentelor de plată virtuale. Portofelul digital (digital wallet) şi smart card-ul, iar în consorţiul de bănci, FSTC – Financial Services Technology Consortium (www.fstc.com), a statutat un model de cec electronic foarte asemănător cecurilor clasice pe hârtie şi un cont numit Ecash Mint care sunt deja lucruri uzuale pentru utilizatorii Internet.

---

Modalităţi de conectare şi servicii oferite

Dacă secolul XX se spune pe drept cuvânt că a aparţinut tehnologizării culminând în ultimii ani cu informatizarea şi dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite numite calculatoare, secolul viitor se spune că va fi al comunicaţiilor.

Dacă la început au fost semnalele morse, telegraful apoi telefonul care a revoluţionat telecomunicaţiile, lucrurile au evoluat puternic la sfârşitul acestui secol culminând în zilele noastre cu un nou şi puternic concept numit Internet.

Spre deosebire de alte medii de imprimare paginile de Internet nu se limitează la o descriere pasivă a informaţiilor. Prin intermediul prezenţei pe Internet putem de asemenea să comunicam interactiv cu clienţii nostri. În cel mai simplu caz, oferiţi clienţilor posibilitatea de a comanda informaţia necesară prin formularele din Internet. Mai putem realiza şi bănci de date informative sau sisteme de cumpărare. Cea mai solicitată pagină activă poartă numele de „Internet-Shop” – un sistem cu ajutorul căruia vom putea realiza diverse pieţi de cumpărare prin Internet.

Servicii de comunicare oferite de Internet

De la începuturile sale, Internetul a fost axat in primul rând pe sarcina de a face tot mai uşoara comunicarea dintre persoane utilizând calculatorul. Internetul a fost creat pentru a permite cercetătorilor din universitati sa-si impartaseasca ideile, munca si resursele, iar pentru militari sa comunice intre ei in caz de război si chiar, teoretic, in cazul unui atac nuclear.

Azi, la mai mult de doua decade după crearea primei reţele care a devenit Internetul, acesta este inca principalul mediu de comunicaţii Multe dintre mijloacele de comunicaţie, cum este posta electronica, s-au schimbat mult in ultimii 20 de ani. Totuşi, alte cai de comunicaţie complet noi au fost inventate, permitandu-va astfel sa folosiţi Internetul la fel cum folosiţi telefonul, eliminând complet taxele pentru distanta, chiar daca apelaţi pe cineva de la antipozi. Tehnologiile permit oamenilor sa comunice in mod intim; altele permit vaste discuţii ale grupurilor, acre traverseaza globul, iar altele permit atât comunicaţii intime cu o persoana, act si comunicaţii publice cu grupuri mari.

Web-ul – nodul gardian al firmelor moderne

Graţie tehnologiilor dezvoltate pentru Internet, avem posibilitatea de a percepe informaţia în toate formele sale de exprimare. Animaţii sau filme, imagini sau informaţii sub formă de text, toate dimensiunile resurselor oferite de Internet sunt astăzi perceptibile pentru majoritatea utilizatorilor săi.

În 1989, Tim Berners-Lee, fizician la Institutul European de Fizică a Particulelor (CERN) a propus dezvoltarea unei soluţii prin care utilizatorul să poată recepţiona informaţia sub toate formele posibile. Elementul inovator constă şi în modul de organizare a informaţiei. Astfel, lectura unei cărţi trebuia să se poată face secvenţial, iar informaţiile complementare trebuiau să fie căutate în alte documente sau cărţi din bibliotecă.

De exemplu, într-o pagină Web care conţine cuvântul „aur”, textul poate fi legat de un document care include tabelul lui Mendeleev sau o hartă prin intermediul căreia putem localiza cele mai bogate zăcăminte din acest minereu existente pe Glob.

Principalele tipuri de servicii Internet

Furnizorul de servicii este cel ce întrerupe hardware-ul şi software-ul de conectarea la Internet. În plus „adevăraţii” furnizori de servicii Internet oferă pe lângă legătura fizică şi servicii suplimentare. Gama acestor servicii este foarte largă; de la simple meniuri Help, la suprafeţele grafice pentru utilizatori sau aplicaţii complexe care conduc nu numai la creşterea accesibilităţii, dar şi a preţului de conectare. Astfel, utilizatorii pot beneficia de: poşta electronică, transfer de fişiere, emularea de terminal, servere de informaţii, videoconferinţe, etc. Ele pot fi grupate în următoarele categorii:

· Servicii de comunicare;

· Servicii de informare;

· Servicii comerciale;

· Cultură şi turism virtual;

· Învăţământ – cercetare;

· Servicii de recreere;

· Transfer de fişiere.

Implicaţii economice ale Internet-ului

Firmele se orientează spre Internet pentru a vinde milioane de produse la sute de mii şi milioane de clienţi, pentru a-şi căuta parteneri de afaceri virtuali, constatându-se o înlocuire a marketingului „de masă” cu cel de precizie. Astfel se pot face promovări de produse cu ajutorul cataloagelor WEB. Relaţiile inter-întreprinderi sunt simetrice şi multilaterale. Reţeaua Internet permite relansarea comerţului diversificând scenariile de afaceri.

Explozia Internet-ului şi digitizarea generalizată a informaţiei a bulversat regulile jocului care guvernează mediul concurenţial. Semnalul electronic capabil să transporte orice: informaţii financiare, prezentarea firmelor, scenarii şi propuneri de afaceri, cursul bursei etc. cu viteza luminii şi independent de frontiere sau de suporturi de transmitere, devine o resursă esenţială. Această evoluţie va conduce la reinventarea organizaţiilor şi a funcţionării lor în vederea optimizării exploatării capitalului informaţional.

Principalele tendinţe în economia întreprinderilor vor fi următoarele:

1. realizarea unui transfer de putere către clienţi;

2. descoperirea unor noi oportunităţi de afaceri pentru întreprinderile mici şi mijlocii;

3. dezvoltarea unei platforme de aplicaţii bogate;

4. diminuarea intermedierilor şi a costurilor de producţie;

5. redefinirea canalelor valorice ale întreprinderii;

6. dezvoltarea unei teorii economice specifice Internet-ului;

7. eliminarea incertitudinilor asupra consecinţelor dezvoltării comerţului electronic.

Ce sunt afacerile electronice

Câteva concepte au revoluţionat lumea afacerilor mult mai mult decât a făcut-o comerţul electronic. Direcţia spre care se tinde şi interacţiunea dintre firme, în ceea ce priveşte circuitul produse-plăţi de la clienţi la firme şi de la acestea la furnizorii lor, au provocat un adevărat cutremur la nivelul conducerii unor firme. Managerii sunt nevoiţi să reexamineze definiţiile tradiţionale ale valorii o dată cu dezvoltarea din ce în ce mai puternică a economiei digitale..

Multe firme, care, în condiţiile deceniului 8, nici măcar nu puteau visa că ar putea să aibă un anumit volum de activitate sau că ar putea să facă faţă concurenţei giganţilor din industria lor, au reuşit dă se bucure de un mare succes. Putem da doar un exemplu: Amazon.com, înfiinţată în 1995, avea în 1999 o cifră de afaceri de cel puţin 13 ori mai mare decât alte nume de prestigiu din SUA, cum ar fi Barnes & Nobles şi Borders Books & Music.

Care sunt motivele pentru care aceste firme au succes? Se încadrează în categoria firmelor vizionare, care au înţeles că modelele actuale de afaceri şi de organizare au devenit nesatisfăcătoare pentru a veni în întâmpinarea provocărilor impuse de era afacerilor electronice. Dacă se analizează cu atenţie firmele aflate în topul afacerilor din lume se va observa că ele au un nou mod de organizare, concentrat pe integrarea activităţilor şi proceselor economice cu tehnologia informaţională. În multe cazuri, aceste firme pun accentul pe tehnologie, fluidizarea operaţiunilor economice, impunerea numelui de marcă, creşterea loialităţii clienţilor şi, nu în ultimul rând, pe creşterea profitabilităţii lor.