Aproape 1.000 de companii cu depozite la bănci de peste 100.000 de euro şi-au lichidat aceste conturi, în timp ce numărul deponenţilor cu resurse sub acest plafon s-a diminuat cu 7.800, potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.
"Cu toate că reducerea trimestrială a depozitelor garantate ale persoanelor juridice a fost determinată, în principal, de depozitele cu valori peste plafonul de garantare, numărul deponenţilor cu depozite de peste 100.000 euro s-a diminuat numai cu 928 persoane juridice, spre deosebire de segmentul persoanelor juridice garantate cu depozite sub plafonul de garantare, care au înregistrat o reducere de aproximativ 8,5 ori mai mare, respectiv o scădere cu 7.852 deponenţi", se arată într-un raport al Fondului de Garantare.
Specialiştii instituţiei susţin că sumele retrase de companii au fost de valori mari, corespunzând, în principal, depozitelor de peste 100.000 de euro, denominate în lei sau valută, mai accentuat în ultimul caz.
Scăderea volumului depozitelor firmelor vine şi în contextul în care dobânzile au scăzut mai vizibil decât în cazul populaţiei. În luna martie băncile plăteau, pe medie, 4,5% pe an pentru sumele în lei atrase de la companii, în timp ce la euro dobânda bonificată era de numai 2,3%. La depozitele de retail dobânzile ajungeau în aceeaşi perioadă la 6,2% pe an la lei şi 3,5% pe an la euro.
Potrivit datelor Fondului, per total depozitele companiilor au scăzut în primul trimestru cu 2,6 miliarde de lei, până la 192,1 miliarde de lei în martie, în timp ce sumele economisite de populaţie au înregistrat un salt de 3,7 miliarde de lei, la 118,3 miliarde de lei.
Firmele şi-au redus în primele trei luni din acest an depozitele la băncile care operează cu licenţă locală cu 5,5 miliarde de lei, în timp ce sumele economisite de companii la sucursalele băncilor străine s-a majorat cu echivalentul a 2,9 miliarde de lei.
Această dinamică este înregistrată de trei trimestre consecutiv. Dintre băncile cu operaţiuni semnificative pe plan local, doar ING şi Citi funcţionează în regim de sucursală.
Volumul total al depozitelor atrase de bănci de la populaţie şi companii ajungea la 310,4 miliarde de lei la finalul lunii martie, în creştere cu numai 0,3% faţă de luna decembrie 2011.
Fondul nu garantează depozitele atrase de băncile care funcţionează ca sucursale ale băncilor străine, sumele respective fiind garantate prin mecanismele similare existente în ţările de origine ale băncilor-mamă.
"Populaţia a continuat să economisească şi în primele trei luni din acest an, dar depozitele persoanelor juridice au avut o dinamică negativă. În ciuda faptului că la sucursalele băncilor străine din România dinamica depozitelor persoanelor juridice s-a aflat în teritoriul pozitiv, aceasta nu a putut compensa retragerile depozitelor de la instituţiile de credit participante la Fond", potrivit raportului publicat de FGBD.
Cum stăm cu depozitele garantate
Numărul deponenţilor la instituţiile de credit participante la Fond era la sfârşitul lunii martie de 15,4 milioane, cea mai mare parte fiind persoane fizice (93,9%). Din valoarea totală a depozitelor la instituţiile de credit participante la Fond, peste 50% reprezintă valoarea depozitelor garantate.
Din numărul total al deponenţilor garantaţi, 99,8% sunt acoperiţi integral, pondere neschimbată faţă de finalul ultimelor trei trimestre. La sfârşitul primului trimestru, valoarea depozitelor garantate a fost de 143 miliarde de lei, sumă comparabilă cu cea de la sfârşitul anului trecut.
"Această relativă stagnare a fost posibilă datorită contrabalansării modificărilor absolute ale depozitelor populaţiei şi persoanelor juridice garantate, care au înregistrat dinamici opuse în valoare absolută de aproximativ 3,7 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2012."
Comparativ cu finalul primului trimestru al anului 2011, valoarea depozitelor garantate s-a majorat cu 9,6% în termeni nominali (7% în termeni reali). Cea mai mare parte a depozitelor sunt exprimate în lei, acestea înregistrând şi cea mai mare creştere în primul trimestru din acest an.
Cele mai multe depozite sunt în lei
Depozitele în lei au crescut mai repede decât cele în valută, chiar dacă dobânzile au fost pe un trend descendent.
Scăderea ratelor de dobândă la lei vine în contextul în care piaţa a fost alimentată constant cu lichiditate de către BNR, astfel că bancherii au renunţat să se mai lupte pentru resursele de la clienţi aşa cum o făceau la finalul anului trecut.
În schimb, piaţa resimte un deficit de lichiditate în euro şi multe bănci au majorat dobânzile de la începutul anului pentru că reuşesc să obţină mai greu şi mai scump finanţare externă. Totuşi, băncile nu au reuşit să atragă prea mulţi bani, economiile în valută ale populaţie fiind limitate.
Dobânzile mai mari de 4% la euro sunt o prezenţă obişnuită în ofertele băncilor, existând şi jucători care plătesc 5% sau chiar mai mult pentru a atrage resurse pe termen lung de la clienţi.
Unele subsidiare de bănci străine au început în toamna anului trecut să se lupte mai agresiv pentru depozitele în valută atrase de la populaţie după ce au pierdut mare parte din sprijinul băncilor-mamă confruntate la rândul lor cu probleme de lichiditate şi care trebuie să facă faţă unor cerinţe de capital mai stricte.
Fondul garantează atât depozitele firmelor mici şi mijlocii, cât şi pe cele ale populaţiei la băncile locale în limita a 100.000 de euro, sumele care depăşesc acest prag ieşind din sfera garanţiei. Garanţia se acordă pentru plasamentele la fiecare bancă în parte.
