Te-ai gândit vreodată că îţi poţi face vacanţa gratis? Adică să nu ai grija cheltuielilor de cazare, eventual nici a celor pentru mâncare! Nu, nu e o glumă! În lume couchsurfingul (n.red. surfingul de canapea) face de ceva timp ravagii. În ”sistem” a intrat şi un hunedorean, care şi-a amenajat o cabană... altfel!
Mihai Bursesc a descoperit "couchsurfing-ul" în urmă cu patru ani, când studia în Danemarca. Ulterior, şi-a amenajat o cabană într-o fostă fierărie de la poalele Retezatului, unde până acum a cazat gratuit peste 2.000 de oameni, plecând de la principiul că "lumea poate fi văzută şi cu buzunarele goale".
"Couchsurfing-ul este o adevărată comunitate care a împânzit lumea întreagă. Sute de mii de membri ai acestei comunităţi merg prin ţări străine unde li se pun la dispoziţie, gratuit, din partea altor membri, mâncare şi cazare, iar gazdele devin ghizii străinilor. Toate contactele se iau de pe internet, pe site-ul www.couchsurfing.com . Frumuseţea couchsurfing-ului ca ospitalitate organizată este că e dezinteresată, adică nu sunt obligaţii. Poţi să cazezi turişti sau poţi să te cazezi la ei fără să fie obligatorie reciprocitatea. Am cazat, în decursul a patru ani, cam 2.000 de oameni şi eu am fost în vreo 15 ţări din Europa. Nu pot să ajung acasă la toţi care mi-au trecut pragul cabanei. Mă costă bani să ajung acolo şi fiind mobilitate socială unii care lasă adresa acum peste patru ani nu mai e valabilă", a povestit Mihai Bursesc pentru agenţia Mediafax.
El a aflat despre "surfing-ul de canapea" în urmă cu patru ani, când era la studii în Danemarca. "Când am revenit în România, în 2007, am început şi eu să ocup cum trebuie de modul acesta de a face turism, mai ales că aveam o amică la Cluj care avea ceva experienţă în couchsurfing, iar noi aveam mulţi prieteni comuni. Acesta a fost începutul", spune Mihai Bursesc.
Hunedoreanul şi-a făcut un cont pe site-ul de couchsurfing şi astfel oameni din toată lumea cărora le place să călătorească au început să îl contacteze şi să vină la el, la Sălaşu de Sus.
luni, 5 septembrie 2011
duminică, 4 septembrie 2011
Ce limbă vorbesc banii: Cele mai utile limbi străine pentru afaceri
Cea mai utilă limbă în afaceri după engleză este mandarina chineză, vorbită de 845 milioane de oameni din China, arată un sondaj realizat de Bloomberg Rankings.
Bloomberg a alcătuit acest top bazându-se pe numărul de vorbitori, pe numărul de țări unde limba respectivă este oficială, populația lor, puterea financiară, educatia și rata de alfabetizare.. Franceza, care este limbă oficială în 27 de state, vorbită de 68 milioane de persoane și ocupa poziția a doua în topul celor mai utile limbi pentru o carieră în afaceri. Urmează limba arabă , vorbita de 221 milioane de persoane, care este și limbă oficială în 23 de țări.
Spaniola, limbă oficiăla în 20 de țări și vorbită de 329 milioane de oameni, ocupă poziția a patra. Urmeaza rusa, portugheza, japoneza, germana, italiana, coreeana și turca. „Vorbitul limbii în din compania respectivă oferă un avantaj uriaș pentru oricine vrea să facă afaceri într-o țară în care nu se vorbește engleză. Îți dă flexibilitate și cunoaștere, lucruri care te ajută în negocieri”, spune Leigh Hafrey, profesor de comunicare și etică la Universitatea din Massachusetts.
Potrivit unui top al Asociației Limbilor Moderne din New York, spanoila a fost cea mai studiată limbă străină studiată in școlile din SUA, urmată de franceză, germană, italiană și japoneză.
Românii care cunosc limbi nordice sau slave pot câștiga peste 1.000 de euro dacă au și o functie de conducere, potrivit unui studiu al companiei de recrutare Lugera & Makler. Acest fapt a fost determinat de extinderea unor multinaționale în România.
Bloomberg a alcătuit acest top bazându-se pe numărul de vorbitori, pe numărul de țări unde limba respectivă este oficială, populația lor, puterea financiară, educatia și rata de alfabetizare.. Franceza, care este limbă oficială în 27 de state, vorbită de 68 milioane de persoane și ocupa poziția a doua în topul celor mai utile limbi pentru o carieră în afaceri. Urmează limba arabă , vorbita de 221 milioane de persoane, care este și limbă oficială în 23 de țări.
Spaniola, limbă oficiăla în 20 de țări și vorbită de 329 milioane de oameni, ocupă poziția a patra. Urmeaza rusa, portugheza, japoneza, germana, italiana, coreeana și turca. „Vorbitul limbii în din compania respectivă oferă un avantaj uriaș pentru oricine vrea să facă afaceri într-o țară în care nu se vorbește engleză. Îți dă flexibilitate și cunoaștere, lucruri care te ajută în negocieri”, spune Leigh Hafrey, profesor de comunicare și etică la Universitatea din Massachusetts.
Potrivit unui top al Asociației Limbilor Moderne din New York, spanoila a fost cea mai studiată limbă străină studiată in școlile din SUA, urmată de franceză, germană, italiană și japoneză.
Românii care cunosc limbi nordice sau slave pot câștiga peste 1.000 de euro dacă au și o functie de conducere, potrivit unui studiu al companiei de recrutare Lugera & Makler. Acest fapt a fost determinat de extinderea unor multinaționale în România.
Iată cele mai tari perle de la examenul de titularizare 2011!
Profesorii care au susţinut examenul de titularizare 2011 oferă la fel de multă materie primă pentru colecţionarii de perle ca elevii care au picat în masă Bacalaureatul din acest an.
Astfel, candidaţii, dintre care 70 % nu au obţinut nota de 7 necesară obţinerii titularizării, au avut interpretări unice asupra poeziei "Sara pe deal", dar şi asupra curentului literare din care face parte Mihai Eminescu.
Iată cel mai tari perle de la examenul de titularizare 2011!
- "În Sara pe deal, oile merg la păscut"
- "Este prima poezie de factură romantică a lui Eminescu, în care iubita îl invită la iubire"
- "Motivele poeziei ar fi iubirea"
- "Prin excelenţă, Eminescu rămâne un poet romancier"
- "Virgula este o întrerupere de sarcină"
- "Învăţarea devine mai captivă"
- "Idilă de dragoste"
- "În continuare ilustrează iubirea stranică care se întrupează"
- "Subiectu constă în efermitatea poetului în contrast cu natura"
- "Poemul Luciafărul exprimă expresia absolvită pe care le atinge gândirea poetului"
Astfel, candidaţii, dintre care 70 % nu au obţinut nota de 7 necesară obţinerii titularizării, au avut interpretări unice asupra poeziei "Sara pe deal", dar şi asupra curentului literare din care face parte Mihai Eminescu.
Iată cel mai tari perle de la examenul de titularizare 2011!
- "În Sara pe deal, oile merg la păscut"
- "Este prima poezie de factură romantică a lui Eminescu, în care iubita îl invită la iubire"
- "Motivele poeziei ar fi iubirea"
- "Prin excelenţă, Eminescu rămâne un poet romancier"
- "Virgula este o întrerupere de sarcină"
- "Învăţarea devine mai captivă"
- "Idilă de dragoste"
- "În continuare ilustrează iubirea stranică care se întrupează"
- "Subiectu constă în efermitatea poetului în contrast cu natura"
- "Poemul Luciafărul exprimă expresia absolvită pe care le atinge gândirea poetului"
sâmbătă, 3 septembrie 2011
Cum să ai pădurea ta din fonduri UE
La 1 septembrie a început o nouă sesiune pentru depunerea de proiecte pe măsura 221, destinată împăduririi terenurilor agricole. Iubiţi natura? Vă puteţi planta propria pădure. Trebuie să aveţi cel puţin o jumătate de hectar de teren agricol şi să nu tăiaţi copacii până la vârsta de exploatare.
Până nu de mult, plantarea de copaci era aproape exclusiv o activitate cu valenţe ecologice, pentru iubitorii de natură sau pentru activiştii de mediu. Cu bani de la Uniunea Europeană, înfiinţarea unei plantaţii forestiere poate deveni însă şi o afacere. Orice persoană sau firmă care deţine cel puţin o jumătate de hectar de teren agricol poate solicita fonduri europene pentru împădurirea şi întreţinerea acelei suprafeţe, în anumite condiţii.
De la 1 septembrie, doritorii - persoane fizice, firme şi autorităţi publice - pot depune proiecte pe măsura 221 - „Prima împădurire a terenurilor agricole", din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Prin această nouă sesiune sunt puse la dispoziţia solicitanţilor 50 de milioane de euro, dintr-o alocare totală de 200 de milioane de euro în 2011. Depunerea cererilor urmează să se încheie la 30 septembrie.
Desigur, nu este suficient să deţii parcela de pământ pentru a câştiga banii europeni, pentru că trebuie respectate anumite condiţii. De exemplu, terenul agricol trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu cel puţin doi ani în urmă, altfel proiectul nu este eligibil. Deţinătorii de pajişti nu pot să aplice pe măsura 221 decât dacă terenul a fost afectat de fenomene de degradare a solului. Cei care au de gând să taie copacii pentru a valorifica lemnul trebuie să aştepte ca pădurea să atingă vârsta de exploatare, altfel trebuie să dea banii înapoi. Aceasta poate însemna zeci de ani, la speciile cu o creştere ceva mai rapidă sau peste o sută de ani la conifere.
Câţi bani primeşti
Repartizarea banilor diferă în funcţie de tipul beneficiarului. Astfel, deţinătorii privaţi de teren agricol beneficiază de trei categorii de prime, faţă de una singură, pentru autorităţile publice.Pentru prima categorie menţionată, UE alocă atât fonduri pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere şi întreţinerea lucrărilor, cât şi o primă compensatorie pentru pierderea de venit prin împădurire. În schimb, autorităţile publice primesc sprijin financiar numai pentru înfiinţarea plantaţiei.
Cât despre nivelul sprijinului public primit, sumele nu pot depăşi 70% din costurile standard pentru înfiinţarea plantaţiei. Excepţie fac zonele defavorizate şi siturile Natura 2000 (n.r. - reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al UE pentru conservarea naturii), pentru care fondurile ajung la 80% din costurile standard. Cheltuielile cu plantarea puietului sunt mai mari la câmpie - 1.900 de euro/hectar şi scad la 1.660 de euro/ha la deal, respectiv 1.560 de euro/ha la munte. Se mai adaugă plăţile compensatorii, acordate timp de 15 ani.
De exemplu, beneficiarii care împăduresc o parcelă dintr-o zonă de câmpie primesc câte 1.330 de euro pentru fiecare hectar plantat, dacă terenul este situat în afara siturilor Natura 2000. Pentru parcelele din interior, compensaţia este de 1.520 de euro/hectar. La munte e mai ieftin: 1.092 euro/ha în afara zonelor menţionate şi 1.248 euro/ha, în interiorul siturilor. În fine, UE alocă fonduri şi pentru întreţinerea plantaţiei timp de cinci ani. La câmpie, sumele scad de la 270 de euro/ha în primul an la 90 de euro/ha în ultimul an. În zonele de munte, primele pe hectarul cultivat pornesc de la 130 de euro şi ajung la 65 de euro, în intervalul analizat.
Este nevoie de zeci de ani pentru ca pădurea să ajungă la vârsta de exploatare Foto: adevărul
Ce specii poţi planta
Beneficiarii măsurii 221 nu pot planta decât anumite specii, menţionate în ghidul solicitantului. Printre tipurile de plantaţii eligibile la câmpie se numără stejarul, plopul şi teiul argintiu. La deal este recomandat paltinul şi frasinul, iar la munte - fagul şi pinul negru, printre altele. Atenţie: UE nu dă bani pentru plantaţiile de pomi de Crăciun!
Topul celor mai generoase măsuri PNDR
Măsurile 121, 312 şi 112 au fost până acum cele mai generoase când vine vorba de finanţarea oferită prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, cu mii de proiecte depuse pe fiecare dintre ele, ne spune Constantin Leonte, directorul general al firmei Terra Nostra Consulting. Modernizarea exploataţiilor agricole prin măsura 121 a atras peste 6.100 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 2,36 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost contractate 1.800 de cereri însumând 697 de milioane de euro. „Măsura s-a adresat unei categorii foarte mari de fermieri din toate domeniile importante de cultură vegetală şi de creştere a animalelor", explică Leonte.
Măsura 312 - „Diversificarea activităţilor în spaţiul rural", a suscitat de asemenea interesul solicitanţilor. Peste 6.500 de proiecte cu o valoare publică de aproximativ 890 de milioane de euro au fost depuse, dintre care au fost contractate 2.100 de cereri însumând 289 de milioane de euro. Măsura 112, dedicată instalării tinerilor fermieri în mediul rural, a avut succes încă de la prima lansare. „Mirajul unor ajutoare nerambursabile cu valori de la 10.000 până la 25.000 euro au atras foarte multe persoane sub 40 de ani să înceapă o activitate în agricultură pe cont propriu", spune Leonte. Peste 10.600 de cereri de finanţare cumulând o valoare nerambursabilă de 220 de milioane de euro au fost depuse din 2008. Dintre acestea au fost contractate peste 5.600 de cereri în valoare de 115,6 milioane de euro.
La Becicherecu Mic creşte o pădure cu bani europeni
Întotdeauna i-au placut natura, pădurea şi drumeţiile montane. Iar proiectul de înfiinţare a pădurii Becicherecului din judeţul Timiş a fost doar o continuare firească a preocupărilor lui Călin Ionescu. Contractul de finanţare pe măsura 221, în valoare totală de 95.477 de euro, din care 79.016 euro este sprijinul public, l-a semnat în vara acestui an. Cu aceşti bani, Ionescu va împăduri 29 de hectare de teren pe care îl are în concesiune în localitatea Becicherecu Mic. „Nu este meritul meu, ci al întregii echipe care mi-a înţeles viziunea. M-am gândit să fie măcar unul care face ceva, la câţi taie păduri în ţara asta", ne spune Călin Ionescu.
De plantarea puieţilor din speciile de plop, stejar, tei şi păducel - pe care nu-i poate aduce decât din pepiniere autorizate - se va apuca anul viitor, în primăvară. Unul dintre motive este de ordin pecuniar. Dacă ar cumpăra acum puietul, din propriii bani, ar trebui să aştepte până la primăvară, când poate depune cererea de plată pentru lucrările de înfiinţare sau de întreţine a plantaţiei forestiere. Practic, se aplică regulile valabile pentru orice proiect finanţat din bani europeni, adică lucrările le finanţezi din buzunarul tău şi le decontezi ulterior.
Atenţie la angajamente
Potrivit ghidului solicitantului, cererea de plată pentru primul an nu se depune mai târziu de doi ani de la data semnării contractului de finanţare. De asemenea, cererea de plată pentru lucrările de înfiinţare a plantaţiei trebuie să fie elaborată pentru toată suprafaţa propusă prin proiectul tehnic de împădurire.Întocmirea acestui proiect este o altă cheltuială, finanţată parţial din banii acordaţi prin PNDR şi care nu poate depăşi 10% din valoarea eligibilă a proiectului. Şi în acest caz sunt impuse nişte plafoane obligatorii. Astfel, pentru suprafeţe de până la 50 de hectare, cheltuielile eligibile pentru realizarea proiectului pot fi de maximum 70 de euro/ha. Sumele scad la 30 de euro/ha pentru terenuri de peste 150 de hectare.
Călin Ionescu ştie că trebuie să respecte o mulţime de condiţii pentru a putea primi toţi banii. El va avea de întocmit tot felul de rapoarte obligatorii, cum este cel privind execuţia lucrărilor de înfiinţare sau de întreţinere. Dacă nu-şi respectă angajamentele asumate prin contract şi prin cererile de plată, timişoreanul riscă să primească sume mai mici sau chiar să fie exclus de la plăţile pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei şi pentru pierderea de venit agricol. Beneficiarul proiectului din Becicherecu Mic nu este singurul din Timiş care a aplicat pe măsura 221. „Mai sunt şi alţii din judeţ. Dar nu se compară cu alte măsuri. Eu am depus cererea de finanţare anul trecut în octombrie şi au fost doar şase proiecte", adaugă Ionescu.
"Nu este meritul meu, ci al întregii echipe care mi-a înţeles viziunea. M-am gândit să fie măcar unul care face ceva, la câţi taie păduri în ţara asta.''
Călin Ionescu, beneficiar
Până nu de mult, plantarea de copaci era aproape exclusiv o activitate cu valenţe ecologice, pentru iubitorii de natură sau pentru activiştii de mediu. Cu bani de la Uniunea Europeană, înfiinţarea unei plantaţii forestiere poate deveni însă şi o afacere. Orice persoană sau firmă care deţine cel puţin o jumătate de hectar de teren agricol poate solicita fonduri europene pentru împădurirea şi întreţinerea acelei suprafeţe, în anumite condiţii.
De la 1 septembrie, doritorii - persoane fizice, firme şi autorităţi publice - pot depune proiecte pe măsura 221 - „Prima împădurire a terenurilor agricole", din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Prin această nouă sesiune sunt puse la dispoziţia solicitanţilor 50 de milioane de euro, dintr-o alocare totală de 200 de milioane de euro în 2011. Depunerea cererilor urmează să se încheie la 30 septembrie.
Desigur, nu este suficient să deţii parcela de pământ pentru a câştiga banii europeni, pentru că trebuie respectate anumite condiţii. De exemplu, terenul agricol trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu cel puţin doi ani în urmă, altfel proiectul nu este eligibil. Deţinătorii de pajişti nu pot să aplice pe măsura 221 decât dacă terenul a fost afectat de fenomene de degradare a solului. Cei care au de gând să taie copacii pentru a valorifica lemnul trebuie să aştepte ca pădurea să atingă vârsta de exploatare, altfel trebuie să dea banii înapoi. Aceasta poate însemna zeci de ani, la speciile cu o creştere ceva mai rapidă sau peste o sută de ani la conifere.
Câţi bani primeşti
Repartizarea banilor diferă în funcţie de tipul beneficiarului. Astfel, deţinătorii privaţi de teren agricol beneficiază de trei categorii de prime, faţă de una singură, pentru autorităţile publice.Pentru prima categorie menţionată, UE alocă atât fonduri pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere şi întreţinerea lucrărilor, cât şi o primă compensatorie pentru pierderea de venit prin împădurire. În schimb, autorităţile publice primesc sprijin financiar numai pentru înfiinţarea plantaţiei.
Cât despre nivelul sprijinului public primit, sumele nu pot depăşi 70% din costurile standard pentru înfiinţarea plantaţiei. Excepţie fac zonele defavorizate şi siturile Natura 2000 (n.r. - reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al UE pentru conservarea naturii), pentru care fondurile ajung la 80% din costurile standard. Cheltuielile cu plantarea puietului sunt mai mari la câmpie - 1.900 de euro/hectar şi scad la 1.660 de euro/ha la deal, respectiv 1.560 de euro/ha la munte. Se mai adaugă plăţile compensatorii, acordate timp de 15 ani.
De exemplu, beneficiarii care împăduresc o parcelă dintr-o zonă de câmpie primesc câte 1.330 de euro pentru fiecare hectar plantat, dacă terenul este situat în afara siturilor Natura 2000. Pentru parcelele din interior, compensaţia este de 1.520 de euro/hectar. La munte e mai ieftin: 1.092 euro/ha în afara zonelor menţionate şi 1.248 euro/ha, în interiorul siturilor. În fine, UE alocă fonduri şi pentru întreţinerea plantaţiei timp de cinci ani. La câmpie, sumele scad de la 270 de euro/ha în primul an la 90 de euro/ha în ultimul an. În zonele de munte, primele pe hectarul cultivat pornesc de la 130 de euro şi ajung la 65 de euro, în intervalul analizat.
Este nevoie de zeci de ani pentru ca pădurea să ajungă la vârsta de exploatare Foto: adevărul
Ce specii poţi planta
Beneficiarii măsurii 221 nu pot planta decât anumite specii, menţionate în ghidul solicitantului. Printre tipurile de plantaţii eligibile la câmpie se numără stejarul, plopul şi teiul argintiu. La deal este recomandat paltinul şi frasinul, iar la munte - fagul şi pinul negru, printre altele. Atenţie: UE nu dă bani pentru plantaţiile de pomi de Crăciun!
Topul celor mai generoase măsuri PNDR
Măsurile 121, 312 şi 112 au fost până acum cele mai generoase când vine vorba de finanţarea oferită prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, cu mii de proiecte depuse pe fiecare dintre ele, ne spune Constantin Leonte, directorul general al firmei Terra Nostra Consulting. Modernizarea exploataţiilor agricole prin măsura 121 a atras peste 6.100 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 2,36 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost contractate 1.800 de cereri însumând 697 de milioane de euro. „Măsura s-a adresat unei categorii foarte mari de fermieri din toate domeniile importante de cultură vegetală şi de creştere a animalelor", explică Leonte.
Măsura 312 - „Diversificarea activităţilor în spaţiul rural", a suscitat de asemenea interesul solicitanţilor. Peste 6.500 de proiecte cu o valoare publică de aproximativ 890 de milioane de euro au fost depuse, dintre care au fost contractate 2.100 de cereri însumând 289 de milioane de euro. Măsura 112, dedicată instalării tinerilor fermieri în mediul rural, a avut succes încă de la prima lansare. „Mirajul unor ajutoare nerambursabile cu valori de la 10.000 până la 25.000 euro au atras foarte multe persoane sub 40 de ani să înceapă o activitate în agricultură pe cont propriu", spune Leonte. Peste 10.600 de cereri de finanţare cumulând o valoare nerambursabilă de 220 de milioane de euro au fost depuse din 2008. Dintre acestea au fost contractate peste 5.600 de cereri în valoare de 115,6 milioane de euro.
La Becicherecu Mic creşte o pădure cu bani europeni
Întotdeauna i-au placut natura, pădurea şi drumeţiile montane. Iar proiectul de înfiinţare a pădurii Becicherecului din judeţul Timiş a fost doar o continuare firească a preocupărilor lui Călin Ionescu. Contractul de finanţare pe măsura 221, în valoare totală de 95.477 de euro, din care 79.016 euro este sprijinul public, l-a semnat în vara acestui an. Cu aceşti bani, Ionescu va împăduri 29 de hectare de teren pe care îl are în concesiune în localitatea Becicherecu Mic. „Nu este meritul meu, ci al întregii echipe care mi-a înţeles viziunea. M-am gândit să fie măcar unul care face ceva, la câţi taie păduri în ţara asta", ne spune Călin Ionescu.
De plantarea puieţilor din speciile de plop, stejar, tei şi păducel - pe care nu-i poate aduce decât din pepiniere autorizate - se va apuca anul viitor, în primăvară. Unul dintre motive este de ordin pecuniar. Dacă ar cumpăra acum puietul, din propriii bani, ar trebui să aştepte până la primăvară, când poate depune cererea de plată pentru lucrările de înfiinţare sau de întreţine a plantaţiei forestiere. Practic, se aplică regulile valabile pentru orice proiect finanţat din bani europeni, adică lucrările le finanţezi din buzunarul tău şi le decontezi ulterior.
Atenţie la angajamente
Potrivit ghidului solicitantului, cererea de plată pentru primul an nu se depune mai târziu de doi ani de la data semnării contractului de finanţare. De asemenea, cererea de plată pentru lucrările de înfiinţare a plantaţiei trebuie să fie elaborată pentru toată suprafaţa propusă prin proiectul tehnic de împădurire.Întocmirea acestui proiect este o altă cheltuială, finanţată parţial din banii acordaţi prin PNDR şi care nu poate depăşi 10% din valoarea eligibilă a proiectului. Şi în acest caz sunt impuse nişte plafoane obligatorii. Astfel, pentru suprafeţe de până la 50 de hectare, cheltuielile eligibile pentru realizarea proiectului pot fi de maximum 70 de euro/ha. Sumele scad la 30 de euro/ha pentru terenuri de peste 150 de hectare.
Călin Ionescu ştie că trebuie să respecte o mulţime de condiţii pentru a putea primi toţi banii. El va avea de întocmit tot felul de rapoarte obligatorii, cum este cel privind execuţia lucrărilor de înfiinţare sau de întreţinere. Dacă nu-şi respectă angajamentele asumate prin contract şi prin cererile de plată, timişoreanul riscă să primească sume mai mici sau chiar să fie exclus de la plăţile pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei şi pentru pierderea de venit agricol. Beneficiarul proiectului din Becicherecu Mic nu este singurul din Timiş care a aplicat pe măsura 221. „Mai sunt şi alţii din judeţ. Dar nu se compară cu alte măsuri. Eu am depus cererea de finanţare anul trecut în octombrie şi au fost doar şase proiecte", adaugă Ionescu.
"Nu este meritul meu, ci al întregii echipe care mi-a înţeles viziunea. M-am gândit să fie măcar unul care face ceva, la câţi taie păduri în ţara asta.''
Călin Ionescu, beneficiar
vineri, 2 septembrie 2011
Ţările cu cel mai mult aur din lume. Cât are România
Potrivit ultimelor date ale World Gold Council, băncile centrale ale tuturor ţărilor din lume deţin, alături de FMI, în total 30.700 de tone de aur. Iată un top 10
1. Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare deţinător de aur din lume. Deţin 8.133,5 tone de aur, adică 74,2% din totalul rezervelor ţării (valute şi aur).
2. Germania, pe locul doi în clasament, deţine 3.401 tone de aur, adică 71,4% din totalul rezervelor.
3. Fondul Monetar Internaţional are 2.814 tone de aur.
4. Italia deţine 2.451,8 tone de aur, adică 71,2% din totalul rezervelor sale externe.
5. Franţa are 2.435 de tone de aur, ceea ce reprezintă 66,2% din rezerve.
6. China este în posesia a 1.054,1 tone de aur, ceea ce reprezintă însă doar 1,6% din totalul reezervelor sale.
7. Elveţia are 1.040,1 tone de aur, adică 17,8% din totalul rezervelor.
8. Rusia deţine 836,7 tone de aur, adică 7,7% din totalul rezervelor sale.
9. Japonia are 765,2 tone, ceea ce reprezintă 3,3% din rezervele externe.
10. Olanda are 612,5 tone de aur, adică 58,9% din totalul rezervelor.
România se află pe locul 33 în clasamentul global al deţinătorilor de aur, cu o rezervă de 103,7 tone, ceea ce reprezintă doar 9,2% din totalul rezervelor sale externe.
NOTĂ: Datele se bazează pe ultima raportare a World Gold Council, din luna august, dar cantităţile sunt valabile pentru sfârşitul lui iunie. Raportarea la rezervele externe totale s-a făcut luându-se în calcul un preţ de 1.505 dolari/uncie, preţul de la finalul lui iunie.
1. Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare deţinător de aur din lume. Deţin 8.133,5 tone de aur, adică 74,2% din totalul rezervelor ţării (valute şi aur).
2. Germania, pe locul doi în clasament, deţine 3.401 tone de aur, adică 71,4% din totalul rezervelor.
3. Fondul Monetar Internaţional are 2.814 tone de aur.
4. Italia deţine 2.451,8 tone de aur, adică 71,2% din totalul rezervelor sale externe.
5. Franţa are 2.435 de tone de aur, ceea ce reprezintă 66,2% din rezerve.
6. China este în posesia a 1.054,1 tone de aur, ceea ce reprezintă însă doar 1,6% din totalul reezervelor sale.
7. Elveţia are 1.040,1 tone de aur, adică 17,8% din totalul rezervelor.
8. Rusia deţine 836,7 tone de aur, adică 7,7% din totalul rezervelor sale.
9. Japonia are 765,2 tone, ceea ce reprezintă 3,3% din rezervele externe.
10. Olanda are 612,5 tone de aur, adică 58,9% din totalul rezervelor.
România se află pe locul 33 în clasamentul global al deţinătorilor de aur, cu o rezervă de 103,7 tone, ceea ce reprezintă doar 9,2% din totalul rezervelor sale externe.
NOTĂ: Datele se bazează pe ultima raportare a World Gold Council, din luna august, dar cantităţile sunt valabile pentru sfârşitul lui iunie. Raportarea la rezervele externe totale s-a făcut luându-se în calcul un preţ de 1.505 dolari/uncie, preţul de la finalul lui iunie.
Ţările cu cel mai mult aur din lume. Cât are România
Potrivit ultimelor date ale World Gold Council, băncile centrale ale tuturor ţărilor din lume deţin, alături de FMI, în total 30.700 de tone de aur. Iată un top 10
1. Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare deţinător de aur din lume. Deţin 8.133,5 tone de aur, adică 74,2% din totalul rezervelor ţării (valute şi aur).
2. Germania, pe locul doi în clasament, deţine 3.401 tone de aur, adică 71,4% din totalul rezervelor.
3. Fondul Monetar Internaţional are 2.814 tone de aur.
4. Italia deţine 2.451,8 tone de aur, adică 71,2% din totalul rezervelor sale externe.
5. Franţa are 2.435 de tone de aur, ceea ce reprezintă 66,2% din rezerve.
6. China este în posesia a 1.054,1 tone de aur, ceea ce reprezintă însă doar 1,6% din totalul reezervelor sale.
7. Elveţia are 1.040,1 tone de aur, adică 17,8% din totalul rezervelor.
8. Rusia deţine 836,7 tone de aur, adică 7,7% din totalul rezervelor sale.
9. Japonia are 765,2 tone, ceea ce reprezintă 3,3% din rezervele externe.
10. Olanda are 612,5 tone de aur, adică 58,9% din totalul rezervelor.
România se află pe locul 33 în clasamentul global al deţinătorilor de aur, cu o rezervă de 103,7 tone, ceea ce reprezintă doar 9,2% din totalul rezervelor sale externe.
NOTĂ: Datele se bazează pe ultima raportare a World Gold Council, din luna august, dar cantităţile sunt valabile pentru sfârşitul lui iunie. Raportarea la rezervele externe totale s-a făcut luându-se în calcul un preţ de 1.505 dolari/uncie, preţul de la finalul lui iunie.
1. Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare deţinător de aur din lume. Deţin 8.133,5 tone de aur, adică 74,2% din totalul rezervelor ţării (valute şi aur).
2. Germania, pe locul doi în clasament, deţine 3.401 tone de aur, adică 71,4% din totalul rezervelor.
3. Fondul Monetar Internaţional are 2.814 tone de aur.
4. Italia deţine 2.451,8 tone de aur, adică 71,2% din totalul rezervelor sale externe.
5. Franţa are 2.435 de tone de aur, ceea ce reprezintă 66,2% din rezerve.
6. China este în posesia a 1.054,1 tone de aur, ceea ce reprezintă însă doar 1,6% din totalul reezervelor sale.
7. Elveţia are 1.040,1 tone de aur, adică 17,8% din totalul rezervelor.
8. Rusia deţine 836,7 tone de aur, adică 7,7% din totalul rezervelor sale.
9. Japonia are 765,2 tone, ceea ce reprezintă 3,3% din rezervele externe.
10. Olanda are 612,5 tone de aur, adică 58,9% din totalul rezervelor.
România se află pe locul 33 în clasamentul global al deţinătorilor de aur, cu o rezervă de 103,7 tone, ceea ce reprezintă doar 9,2% din totalul rezervelor sale externe.
NOTĂ: Datele se bazează pe ultima raportare a World Gold Council, din luna august, dar cantităţile sunt valabile pentru sfârşitul lui iunie. Raportarea la rezervele externe totale s-a făcut luându-se în calcul un preţ de 1.505 dolari/uncie, preţul de la finalul lui iunie.
“Pantoful inteligent ” Adidas
.Dezvoltarea µa(micro-A), “Pantoful inteligent ” Adidas
De foarte mulţi ani, Adidas a avut o foarte puternică reputaţie pentru a-şi încorpora tehnologia în propria încălţăminte.Se consideră că dezvoltarea unei linii de produse “smart shoes” numită µa(micro-A) va consolida această reputaţie şi va arăta consumatorilor că Adidas este foarte serios în ce priveşte inovaţia şi folosirea tehnologiei pentru a îmbunătăţii performantele atleţilor.
Linia µa(micro-A) de pantofi inteligenţi încorporează un microprocessor (controller incorporat), senzori şi mici motoraşe care au memorie şi baterii. Senzorii lucrează continuu pentru a monitoriza, măsura şi pentru a furniza date în ce priveşte terenul, impactul fiecărui pas, temperatura corpului, temperatura ambientului şi bătăile inimii atletului.Aceste informaţii vor fi furnizate unui microprocessor care va determina motoraşele să ajusteze pernele de aer, cât şi fluxul de aer din interiorul pantofului.Tehnologia µa(micro-A) va fi dezvoltată cu o linie diferită pentru fiecare sport, care încorporează multe mişcări şi acţiuni împreună cu măsuratori ale performanţelor,cum ar fi viteza şi înălţimea.
De foarte mulţi ani, Adidas a avut o foarte puternică reputaţie pentru a-şi încorpora tehnologia în propria încălţăminte.Se consideră că dezvoltarea unei linii de produse “smart shoes” numită µa(micro-A) va consolida această reputaţie şi va arăta consumatorilor că Adidas este foarte serios în ce priveşte inovaţia şi folosirea tehnologiei pentru a îmbunătăţii performantele atleţilor.
Linia µa(micro-A) de pantofi inteligenţi încorporează un microprocessor (controller incorporat), senzori şi mici motoraşe care au memorie şi baterii. Senzorii lucrează continuu pentru a monitoriza, măsura şi pentru a furniza date în ce priveşte terenul, impactul fiecărui pas, temperatura corpului, temperatura ambientului şi bătăile inimii atletului.Aceste informaţii vor fi furnizate unui microprocessor care va determina motoraşele să ajusteze pernele de aer, cât şi fluxul de aer din interiorul pantofului.Tehnologia µa(micro-A) va fi dezvoltată cu o linie diferită pentru fiecare sport, care încorporează multe mişcări şi acţiuni împreună cu măsuratori ale performanţelor,cum ar fi viteza şi înălţimea.
joi, 16 iunie 2011
Red Market in hainele Mega Image – rebrenduire
Mega Image a anunta ca, incepand din acest an, magazinele Red Market vor incepe sa fie operate sub brandul Mega Image, “pastrandu-se insa in interior conceptul de discount supermarket, cu usoare ajustari”, potrivit companiei. De asemenea, se va continua procesul de remodelare a retelei, prin modenizarea a 10 supermarketuri Mega Image, pentru un mai bun confort al clientilor si introducerea unor noi sortimente de produse.
Prin aceste masuri, majoritatea magazinelor urmeaza a fi operate sub un singur brand, retailerul vizand astfel consolidarea imaginii sale pe piata.
Pentru luna aceasta mai este anuntat inca un supermarket Mega Image, care se va deschide pe 17 iunie, in sectorul 6 al Capitalei, pe Strada Ceahlau, nr. 20.
De la inceputul acestui an, retailerul a mai deschis inca 7 magazine, in Popesti-Leordeni, Afumati, Bucuresti, Voluntari, Pitesti, Bolintin Vale si Busteni.
Prin aceste masuri, majoritatea magazinelor urmeaza a fi operate sub un singur brand, retailerul vizand astfel consolidarea imaginii sale pe piata.
Pentru luna aceasta mai este anuntat inca un supermarket Mega Image, care se va deschide pe 17 iunie, in sectorul 6 al Capitalei, pe Strada Ceahlau, nr. 20.
De la inceputul acestui an, retailerul a mai deschis inca 7 magazine, in Popesti-Leordeni, Afumati, Bucuresti, Voluntari, Pitesti, Bolintin Vale si Busteni.
.Mol Romania sub conducerea celui mai tanar CEO al unei firme petroliere, Kinga Daradics
Din 2003 am început să lucrez la MOL în backoffice, după care am avansat la nivel de grup unde m-am ocupat cu managementul cardurilor de carburant pentru flotele comerciale. Apoi am ajuns să coordonez strategiile acestei divizii la nivelul a nouă ţări în care grupul MOL este prezent, printre care şi România. A fost o perioadă intensă de dezvoltare pentru că am cunoscut mulţi oameni şi multe culturi. Mă consider o persoană cosmopolită", spune Daradics, care de la începutul lunii mai a devenit CEO-ul şi country manager al MOL România, înlocuindu-l din funcţie pe Szabolcs Ferencz.
Daradics devine astfel a doua femeie aflată în funcţia de CEO a unei companii petroliere, după Mariana Gheorghe, care conduce Petrom, cea mai mare companie din România, din 2006.
Daradics devine astfel a doua femeie aflată în funcţia de CEO a unei companii petroliere, după Mariana Gheorghe, care conduce Petrom, cea mai mare companie din România, din 2006.
Curtea de Apel Bucureşti a suspendat plata amenzii de 63 milioane euro aplicată Orange şi Vodafone
"Admite cererea. Dispune suspendarea executării Deciziei 2/14.02.2011 până la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare", se precizează pe site-ul Curţii de Apel Bucureşti.
În februarie, Consiliul Concurenţei (CC) a amendat Orange România şi Vodafone România cu 63 milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă.
"Decizia a fost adoptată luni, 14 februarie, într-o şedinţă a Consiliului Concurenţei. Orange a fost amendată cu 34,8 milioane de euro, iar Vodafone cu 28,3 milioane de euro, reprezentând puţin peste 3% din cifra de afaceri a operatorilor în 2010", a declarat preşedintele CC, Bogdan Chiriţoiu, într-o conferinţă desfăşurată în data de 15 februarie.
El a menţionat că este cea mai mare amendă dată de instituţie de la înfiinţare.
Investigaţia CC a fost declanşată în anul 2006, ca urmare a unei plângeri depusă de Netmaster Communications SRL şi are ca obiect un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de către Orange, Vodafone şi Romtelecom pe piaţa serviciului de terminare a apelurilor la puncte fixe/mobile în propria reţea publică de telefonie.
Netmaster Communications a reclamat faptul că o parte dintre apelurile internaţionale ale clienţilor săi fuseseră blocate de Orange, Vodafone şi Romtelecom.
"Practic, Orange şi Vodafone au solicitat Netmaster un tarif de interconectare de 0,15-0,18 dolari/minut, faţă de un nivel maxim impus de autoritatea de reglementare de 0,10 dolari/minut", a spus Chiriţoiu.
Potrivit informaţiilor din 2006, marii jucători telecom ar fi blocat apelurile pe fondul unor suspiciuni de fraudă din partea operatorilor alternativi, respectiv ar fi suspectat că aceştia schimbau identitatea apelurilor terminate în reţelele Orange, Vodafone şi Romtelecom astfel încât să câştige mai mulţi bani.
"În cazul Romtelecom, ancheta este în curs de finalizare, chiar dacă cele două entităţi au anunţat, la mijlocul anului 2006, că s-a ajuns la o înţelegere amiabilă. Chiar dacă s-a ajuns la o înţelegere amiabilă, o investigaţie declanşată de Consiliul Concurenţei îşi continuă cursul. În curând, Consiliul Concurenţei va anunţa decizia luată în cazul Romtelecom", a explicat Chiriţoiu.
În prezent, Netmaster Communications nu mai există, fiind radiată (fuziune prin absorbţie), iar ultima înregistrare la Oficiul Naţional al Registrul Comerţului (ONRC) este dată din 30 septembrie 2008, .
În 2007, conform ultimelor date transmise de societate către ONRC, Netmaster Communications a consemnat o cifră de afaceri de 8,98 milioane de lei şi un profit brut de 27.042 lei.
Societatea a fost achiziţionat de New Com Telecomunicaţii, care şi-a vândut la rândul său baza de clienţi către RCS&RDS şi Romtelecom, pe fondul unor probleme financiare generate de recesiune.
În februarie, Consiliul Concurenţei (CC) a amendat Orange România şi Vodafone România cu 63 milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă.
"Decizia a fost adoptată luni, 14 februarie, într-o şedinţă a Consiliului Concurenţei. Orange a fost amendată cu 34,8 milioane de euro, iar Vodafone cu 28,3 milioane de euro, reprezentând puţin peste 3% din cifra de afaceri a operatorilor în 2010", a declarat preşedintele CC, Bogdan Chiriţoiu, într-o conferinţă desfăşurată în data de 15 februarie.
El a menţionat că este cea mai mare amendă dată de instituţie de la înfiinţare.
Investigaţia CC a fost declanşată în anul 2006, ca urmare a unei plângeri depusă de Netmaster Communications SRL şi are ca obiect un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de către Orange, Vodafone şi Romtelecom pe piaţa serviciului de terminare a apelurilor la puncte fixe/mobile în propria reţea publică de telefonie.
Netmaster Communications a reclamat faptul că o parte dintre apelurile internaţionale ale clienţilor săi fuseseră blocate de Orange, Vodafone şi Romtelecom.
"Practic, Orange şi Vodafone au solicitat Netmaster un tarif de interconectare de 0,15-0,18 dolari/minut, faţă de un nivel maxim impus de autoritatea de reglementare de 0,10 dolari/minut", a spus Chiriţoiu.
Potrivit informaţiilor din 2006, marii jucători telecom ar fi blocat apelurile pe fondul unor suspiciuni de fraudă din partea operatorilor alternativi, respectiv ar fi suspectat că aceştia schimbau identitatea apelurilor terminate în reţelele Orange, Vodafone şi Romtelecom astfel încât să câştige mai mulţi bani.
"În cazul Romtelecom, ancheta este în curs de finalizare, chiar dacă cele două entităţi au anunţat, la mijlocul anului 2006, că s-a ajuns la o înţelegere amiabilă. Chiar dacă s-a ajuns la o înţelegere amiabilă, o investigaţie declanşată de Consiliul Concurenţei îşi continuă cursul. În curând, Consiliul Concurenţei va anunţa decizia luată în cazul Romtelecom", a explicat Chiriţoiu.
În prezent, Netmaster Communications nu mai există, fiind radiată (fuziune prin absorbţie), iar ultima înregistrare la Oficiul Naţional al Registrul Comerţului (ONRC) este dată din 30 septembrie 2008, .
În 2007, conform ultimelor date transmise de societate către ONRC, Netmaster Communications a consemnat o cifră de afaceri de 8,98 milioane de lei şi un profit brut de 27.042 lei.
Societatea a fost achiziţionat de New Com Telecomunicaţii, care şi-a vândut la rândul său baza de clienţi către RCS&RDS şi Romtelecom, pe fondul unor probleme financiare generate de recesiune.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)