Riscul în afaceri

Deşi omniprezent în mediul de afaceri, şi nu numai, riscul este adesea, relativ dificil de detectat sau anticipat. Evenimentele ce pot afecta veniturile şi performanţele ulterioare investiţiei sunt atât de numeroase şi variate încât identificarea lor reprezintă o provocare chiar şi pentru cei mai abili şi experimentaţi investitori, fiindcă viitorul este în mare măsură necunoscut. Multe decizii în afaceri se iau plecându-se de la estimări asupra viitorului. Luarea unei decizii în baza unor asteptări, previziuni, prognoze asupra evenimentelor viitoare implică o doză mare de risc, uneori destul de dificil de definit şi, în cele mai multe cazuri, imposibil de măsurat cu precizie.

Voi prezenta în continuare câteva rezultate ale asumării de riscuri în afaceri.

Softwin este o companie IT din România cu sediul în București, fondată în anul 1990. Din grupul Softwin face parte BitDefender, o companie românească producătoare de software, în special antiviruși. Aceasta produce antivirusul BitDefender.

În noiembrie 2010, BitDefender controla circa 40% din vânzarile de produse de securitate informatică din România.

În momentul lansării BitDefender principalii competitori pe piaţă erau Kaspersky Antivirus, Norton Antivirus, McAfee Antivirus şi Eset Nod 32. Aceste firme aveau experienţă şi renume în domeniu, deci lansarea BitDefender a reprezentat asumarea unui risc, mai ales din cauza faptului că era lansat de o companie românească şi nu se puteau face previziuni cu privire la raspunsul pieţei.

Ceea ce diferenţiazã produsele de securitate BitDefender de alte mãrci lansate pe piaţã este viteza de reacţie, viteza cu care se realizeazã actualizarea bazei de semnãturi de viruşi şi a motoarelor de scanare (update automat care se face imediat ce este detectat un nou virus).

Pe lângă performanţă, Bitdefender s-a făcut cunoscut şi prin prisma preţurilor extrem de scăzute. În comparaţie cu alte programe antivirus, Bitdefender oferea o securitate mai ridicată la un preţ mai scăzut.

A urmat o ascensiune rapidă, compania oferind acum protecţie superioară împotriva pericolelor informatice pentru peste 41 de milioane de utilizatori individuali şi companii prin intermediul punctelor sale de lucru din România, Statele Unite, Marea Britanie, Germania şi Spania, bucurându-se de o prezenţă masivă şi pe alte pieţe.

Un alt exemplu de asumare a unui risc din care a ieşit ceva pozitiv este dat de compania Intel, care în 2009, în plină recesiune economică, a decis să investească 7 miliarde de dolari în construirea unor noi fabrici pentru producerea de cipuri în Oregon, Arizona şi New Mexico. Acest lucru i-a adus companiei profituri neaşteptate.

În acea perioadă, companiile şi consumatorii au început să-şi restrângă cheltuielile alocate tehnologiei iar vânzările de calculatoare personale aveau cea mai mare scădere din istorie. Investiţia Intel, planificată pentru doi ani a fost mai mult un pariu, sperându-se într-o schimbare a economiei în bine.

Primele cipuri produse de fabricile respective au apărut în ianuarie 2010, fabricate cu tehnici care au permis companiei să creeze produse mai mici, mai rapide şi mai eficiente decât principalii săi competitori. Procedând similar şi în alte perioade de scădere economică, Intel şi-a folosit rezervele mari de lichiditate pentru a-şi îmbunătăţi capacităţile de producţie şi tehnologia, în timp ce producătorii concurenţi se străduiau să se menţină în picioare. Între timp, cheltuielile alocate tehnologiei au început să crească, sugerând că atât companiile, cât şi consumatorii sunt mai optimişti cu privire la viitor.

Pe data de 14 ianuarie 2010 Intel a anunţat că veniturile i-au crescut cu 28%, până la 10.6 miliarde de dolari, iar compania a avut cea mai mare marjă de profit brut din toata istoria sa. Profitul net a fost de 2.3 miliarde de dolari, în creştere de zece ori, de la 234 milioane de dolari, cât s-a înregistrat în ultimul trimestru al lui 2008. Între timp, livrările de calculatoare personale au crescut cu 22% în cel de-al patrulea trimestru din 2009, iar , datorită investiţiei făcute, Intel era într-o poziţie avantajoasă ca să beneficieze de pe urma acestui salt mai mult decât restul companiilor.

Tot Intel a mai câştigat dintr-un pariu riscant, prin dezvoltarea procesoarelor mai ieftine, folosite la netbookuri şi telefoanele inteligente.

Această categorie de produse ar fi putut compromite afacerile mai profitabile ale companiei, legate de laptopurile clasice, dar au decis să continue să producă aceste produse, noile fabrici producând un cip la un cost mai redus, iar Intel fiind cel mai mare producător pe această piaţă (a netbookurilor), aflată în expansiune accelerată.

Un model negativ în ceea ce priveşte riscul în afaceri îl reprezintă lansarea de către Microsoft a sistemului de operare Windows Vista.

Deşi dezvoltarea acestuia a durat 5 ani, iar pentru aceasta s-au alocat 6 miliarde de dolari, specialiştii de la Microsoft nu au reuşit să rezolve toate problemele ce ar putea apărea, înainte de lansare, dar cu toate acestea, s-au grăbit să îl lanseze cu mare fast. Acesta era încet, avea probleme de stabilitate şi compatibilitate cu celelalte componente hardware sau software şi nu funcţiona pe computerele mai puţin performante.

Mulţi dintre consumatori nu erau pregătiţi pentru achiziţionarea unor sisteme performante doar pentru rularea unui sistem de operare mai modern.

De asemenea, multe din produsele de ultimă generaţie din categoria netbook-urilor, categorie în continuă creştere, nu erau suficient de performante pentru rularea Vista.

Nici companiile nu vedeau un adevărat avantaj în investiţia în noi echipamente şi noi sisteme de operare.

Unii producători de calculatoare au oferit clienţilor posibilitatea de a retrograda la Windows XP, cu facilitatea ca, pe viitor, să poata opta din nou pentru Vista.

Deşi Microsoft a ţinut să demonstreze ca sistemul de operare avea vânzări mari, lansarea acestuia a avut un impact puternic negativ asupra reputaţiei companiei, chiar dacă, mai târziu, produsul a fost optimizat şi problemele de la început au dispărut, deoarece consumatorii au rămas cu impresia negativă de la început.

Cu toate acestea, dezvoltarea acestuia nu a fost în zadar, deoarece, în septembrie 2009, Microsoft a lansat un nou sistem de operare, Windows 7, bazat pe Windows Vista, cu o interfaţă schimbată şi multiple îmbunătăţiri, iar acesta a fost mult mai bine primit de consumator, iar compania, ca o recunoaştere a eşecului Windows Vista, a decis să ofere suport pentru Windows XP până în 2014.

Piaţa componentelor pentru calculatoare este în continuă evoluţie. În fiecare an apar produse mult superioare celor din anul precedent, iar companiile trebuie să ţină pasul pentru a rămâne în top.

Nvidia este unul din principalii producători de chip-uri grafice pentru calculatoare. În anul 2007 a lansat cea cea mai performantă componentă de acest gen pe piaţă, mult avansată faţă de cea a concurenţei. Din acel moment, Nvidia nu a mai investit major în dezvoltarea acestei tehnologii, considerând că va rămâne în top. Totodata, aceasta a investit şi în intrarea într-un nou segment de piaţă, cel al netbookurilor şi al telefoanelor inteligente. În acest timp principalul competitor, ATI   şi-a dezvoltat produsul, astfel încât să producă componente performante, cu un consum redus de energie, care lucrează la temperaturi mai mici. În 2009 Nvidia a pierdut primul loc la vânzări în favoarea concurentului principal. Deşi au promis lansarea unui nou chip superior, aceasta s-a lăsat aşteptată, iar, în final, la 6 luni diferenţă de lansarea celor de la ATI au lansat un produs inferior din toate punctele de vedere.

Deoarece au riscat şi s-au bazat pe faptul că au un produs evoluat tehnologic, şi-au îndreptat atenţia şi către alte segmente de piaţă, nu au mai avut timp şi investiţii suficiente pentru menţinerea pe primul loc şi au pierdut astfel principalul segment de piaţă în care erau specializaţi.

În concluzie, e important ca o companie IT să fie dispusă să îşi asume anumite riscuri, acest lucru ducând, dupa caz, la o întărire a poziţiei companiei sau la un eşec care în majoritatea cazurilor rămâne doar o etapa pierdută.