Marketingul cum a fost definit în
urmă cu multe zeci de ani nu mai funcţionează. Dar o spun cinstit:
este numai o jonglerie gazetărească, o strategie de marketing, menită să
atragă. Ce vreau să spun de fapt este mai complicat; este vorba de
schimbare, de clientul 2.0, de web 2.0 şi de vânzări 2.0.
Un alt aspect concret este calitatea reclamelor. "Multe sunt
forţate, neinspirate, nu atrag prin isteţime sau umor. Puţine mai sunt
cele care mă fac să fiu atentă, chiar mă bucur când le descopăr! Poate
că, după ce criza a determinat mulţi clienţi să preseze pentru un
advertising "elementar", acum a venit vremea să încerce să se
diferenţieze nu doar prin preţ sau prin promoţii plictisitoare", spune
Irina Ionescu, managing partner la The 3 BM Consulting, companie de
consultanţă.
"Senzaţia de saţietate este dată şi de calitatea slabă a execuţiilor,
mi-e greu să înţeleg cum se cheltuiesc bugete enorme pe media în timp
ce se taie bugetul de producţie al reclamei. Este normal să te saturi de
o mămăligă lungă în loc să mănânci zilnic câte o friptură care îţi lasă
gura apă", punctează Radu Apostolescu, director de dezvoltare al
eMAG.În afara aglomerării mesajelor şi emancipării consumatorului,
marketerii se confruntă cu alte două mutaţii majore - efectele
internetului ca mediu de comunicare şi trecerea de la consumator ca
personaj central spre grupuri şi spre lideri de opinie.
"Internetul este un spaţiu cu reguli noi sau, poate, fără reguli, de
fapt, şi abia învăţăm cu toţii cum se face distribuţia pe rafturile
acestui spaţiu, ce preţ se pune pe lucruri. Învăţăm faptul că promovarea
produsului nu mai este un monolog, aşa cum era comunicarea televizată a
brandurilor, ci este un dialog între brand şi consumatori", spune
Mihaela Nicola, CEO la grupul de comunicare The Group.
Iar Violeta Luca, director de marketing la Flanco, introduce în ecuaţie pe aşa-numiţii "influencers", liderii de opinie. Este aici începutul translatării din zona marketingului centrat pe un singur consumator spre ceea ce Seth Godin numeşte triburi, grupuri de oameni conectaţi unul cu celălalt, conectaţi cu un lider, ce împărtăşesc o aceeaşi idee. Poate cel mai bun exemplu de trib sunt fanii produselor Apple, care sunt mai mult decât cumpărători, împărtăşind pasiuni şi interacţionând unii cu alţii. Respectivul trib le permite celor de la Apple să mizeze pe cifre certe de vânzări, chiar în creştere - vezi cazul iPhone, cu vânzări din ce în ce mai mari de la o variantă la alta.
Iar Violeta Luca, director de marketing la Flanco, introduce în ecuaţie pe aşa-numiţii "influencers", liderii de opinie. Este aici începutul translatării din zona marketingului centrat pe un singur consumator spre ceea ce Seth Godin numeşte triburi, grupuri de oameni conectaţi unul cu celălalt, conectaţi cu un lider, ce împărtăşesc o aceeaşi idee. Poate cel mai bun exemplu de trib sunt fanii produselor Apple, care sunt mai mult decât cumpărători, împărtăşind pasiuni şi interacţionând unii cu alţii. Respectivul trib le permite celor de la Apple să mizeze pe cifre certe de vânzări, chiar în creştere - vezi cazul iPhone, cu vânzări din ce în ce mai mari de la o variantă la alta.
P de la "people" - oameni - devine astfel al cincilea P în formula
lansată cu ceva timp în urmă de Philip Kotler pentru construcţia unui
brand, formulă unde întâlneam iniţial doar patru, adică Produsul,
Plasarea, Preţul şi Promovarea.Oamenii, consumatorii, la singular sau la
plural, s-au schimbat. Consumatorul este mai avizat în epoca
internetului şi a vitezei crescute de circulaţie a înformaţiei. "Migrăm
către o eră în care consumatorul de medicamente, de exemplu, va avea
suficientă informaţie ca să polemizeze cu medicul sau cu farmacistul şi
să îşi susţină punctul de vedere documentat", spune Dragoş Dinu de la
compania de consultanţă specializată în industria de sănătate Link
Resource.
Din punct de vedere economic, consumatorii au, cu toată criza,
relativ vorbind, cele mai mari disponibilităţi pentru a cumpăra produse
şi servicii, dar au devenit, spune Marius Ghenea, mai selectivi şi mai
exigenţi. Şi nu numai: industria atât de specifică a asigurărilor s-a
confruntat cu două tendinţe majore: prima, mai mulţi cetăţeni dispuşi să
achiziţioneze o asigurare de viaţă sau de sănătate în dorinţa de a se
proteja sau de a-i proteja pe cei apropiaţi, iar a doua, clienţii care
nu au mai plătit prima de asigurare sau şi-au răscumpărat poliţele,
renunţând la protecţia pe termen lung în favoarea lichidităţii imediate.
"Piaţa de asigurări de viaţă a crescut în primul semestru cu 4,67% faţă
de anul trecut în prime brute subscrise, iar cea de sănătate cu 62%,
ceea ce înseamnă că în ansamblu sunt mai mulţi cei care achiziţionează
în această perioadă decât cei care renunţă", spune Adina Rotileanu,
director de marketing la Eureko Asigurări.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu