Mă gândeam la o ştire mai interesantă care nu a fost deja discutată pe blog şi, nu ştiu din ce motiv, gândul mi-a zburat exact la "vânzătorii de vise".
Gadget-urile de ultimă generaţie, facebook-ul sau twitter-ul şi alte astfel de teme nu par a fi tocmai preocupările actuale şi m-am gândit că aş putea vorbi de o ştire cât de cât interesantă dacă nu actuală.
Numărul 12 al revistei „Forbes România“, arată o piaţă mai puţin cunoscută. Magazinele de ierburi legale generează deja afaceri care vor ajunge în acest an la peste 30 de milioane de euro. Ministerul Sănătăţii le declară război.
Plicuri cu ciuperci şi amestecuri de ierburi destinate studiului etnobotanic, aromoterapiei sau colecţionării, pastile recomandate ca îngrăşământ pentru plante, prafuri albe vândute ca săruri de baie - toate acestea sunt strict interzise consumului uman. Dar toate sunt cumpărate exclusiv pentru a fi fumate, mestecate, înghiţite sau trase pe nas. Nu este o imagine de pe străzile întunecate din cartierele mărginaşe ale Bucureştiului. Este un fapt cotidian şi legal care se întâmplă în cele aproximativ 300 de magazine de ierburi care au fost deschise în ultimul an în toate oraşele importante din ţară.
Toţi proprietarii de magazine care au fost dispuşi să vorbească cu Forbes România estimează că avem, în prezent, aproximativ 300 de shopuri. Tot ei susţin că, în medie, vânzările lunare ale unei astfel de prăvălii se ridică la 10.000 de euro. Ceea ce înseamnă că piaţa ierburilor legale va depăşi anul acesta 30 de milioane de euro, aproape dublu faţă de piaţa ceaiurilor, care a fost estimată la 16 milioane de euro în 2008, într-un studiu Euromonitor.
Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii (MS) a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin prin care s-au stabilit condiţiile de punere pe piaţă a unora dintre plantele, substanţele şi preparatele stupefiante sau psihotrope care se comercializează în magazinele de ierburi legale.
Principalul motiv pentru care sunt aduse în discuţie astfel de demersuri este pentru că o mare parte dintre simbolurile afişate pe firmele magazinelor este frunza de canabis, plantă halucinogenă ilegală. De fapt, unele dintre cele mai vândute game de plante halucinogene au frunza de canabis pe plic. Mesajul transmis clienţilor ar fi: „Nu vă vindem canabis pentru că este interzis, vă vindem ceva legal, dar cu aceleaşi efecte“. Dacă trecerea acestor produse pe lista substanţelor interzise nu va duce la dispariţia afacerilor cu produse halucinogene, modificarea regimului de funcţionare al acestor magazine poate afecta mai puternic businessul.
Plicuri cu ciuperci şi amestecuri de ierburi destinate studiului etnobotanic, aromoterapiei sau colecţionării, pastile recomandate ca îngrăşământ pentru plante, prafuri albe vândute ca săruri de baie - toate acestea sunt strict interzise consumului uman. Dar toate sunt cumpărate exclusiv pentru a fi fumate, mestecate, înghiţite sau trase pe nas. Nu este o imagine de pe străzile întunecate din cartierele mărginaşe ale Bucureştiului. Este un fapt cotidian şi legal care se întâmplă în cele aproximativ 300 de magazine de ierburi care au fost deschise în ultimul an în toate oraşele importante din ţară.
Toţi proprietarii de magazine care au fost dispuşi să vorbească cu Forbes România estimează că avem, în prezent, aproximativ 300 de shopuri. Tot ei susţin că, în medie, vânzările lunare ale unei astfel de prăvălii se ridică la 10.000 de euro. Ceea ce înseamnă că piaţa ierburilor legale va depăşi anul acesta 30 de milioane de euro, aproape dublu faţă de piaţa ceaiurilor, care a fost estimată la 16 milioane de euro în 2008, într-un studiu Euromonitor.
Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii (MS) a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin prin care s-au stabilit condiţiile de punere pe piaţă a unora dintre plantele, substanţele şi preparatele stupefiante sau psihotrope care se comercializează în magazinele de ierburi legale.
Principalul motiv pentru care sunt aduse în discuţie astfel de demersuri este pentru că o mare parte dintre simbolurile afişate pe firmele magazinelor este frunza de canabis, plantă halucinogenă ilegală. De fapt, unele dintre cele mai vândute game de plante halucinogene au frunza de canabis pe plic. Mesajul transmis clienţilor ar fi: „Nu vă vindem canabis pentru că este interzis, vă vindem ceva legal, dar cu aceleaşi efecte“. Dacă trecerea acestor produse pe lista substanţelor interzise nu va duce la dispariţia afacerilor cu produse halucinogene, modificarea regimului de funcţionare al acestor magazine poate afecta mai puternic businessul.
Modul în care se poate ajunge la închiderea tuturor magazinelor este interzicerea plantelor şi schimbarea regimului de funcţionare al acestor societăţi comerciale.
Dacă mulţi cred că profilul consumatorului clasic este „tânăr cu bani şi fără ocupaţie“, proprietarii magazinelor creionează un cu totul alt profil al clientului fidel. „Am ajuns la concluzia că toată lumea fumează, de la oameni de afaceri săriţi de 40 de ani şi avocaţi până la VIP-uri şi studenţi“, spune Bogdan Udrea, proprietarul Spice Shop.
Ideea e că Dacă mulţi cred că profilul consumatorului clasic este „tânăr cu bani şi fără ocupaţie“, proprietarii magazinelor creionează un cu totul alt profil al clientului fidel. „Am ajuns la concluzia că toată lumea fumează, de la oameni de afaceri săriţi de 40 de ani şi avocaţi până la VIP-uri şi studenţi“, spune Bogdan Udrea, proprietarul Spice Shop.
mulţi "antreprenori" au încercat furnizarea unor astfel de produse prin magazine obişnuite, printre produse normale (şampoane, odorizante auto în benzinării, etc.), iar acum cu re-legalizarea ierburilor, acestea sunt furnizate pe cale mai "decentă".Mulţi consumatori au impresia că produsele de acest gen îi ajută la creşterea nivelului de creativitate, empatie, mai ales pe cei care îşi pierd timpul scriind versuri sau pictând, mai elegant spus-pentru a-şi dezvolta partea artistică.
Ideea este că o astfel de afacere este într-adevăr foarte profitabilă, mai ales în vremuri de criză, pentru că ajută românul "să uite" de datoriile în care s-a băgat inconştient, sau pe cei cu mai puţine griji care găsesc în asta un moft. Acest moft este scump, dar la sfârşitul zilei creşte profitul firmei şi impozitul de plată către stat, lucru totodată bun pentru stat, nu-i asa?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu